Șefa fracțiunii PAS în Consiliul Municipal Chișinău și directoarea Moldexpo, Zinaida Popa, apare în declarația de avere pentru 2025 cu două credite în valoare totală de aproape 2 milioane de lei, acordate chiar de soțul ei, Vasile Popa, fost director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

Formula este perfect legală pe hârtie, dar ridică inevitabil întrebări de integritate și transparență, mai ales când vorbim despre un reprezentant de vârf al partidului de guvernare în capitală.

Primul împrumut, în sumă de 400.000 de lei, este contractat cu o dobândă de 9% și scadență în 2030, în timp ce al doilea este mult mai mare: 1.589.000 de lei, cu dobândă de 7,77% și termen de rambursare până în 2044. Practic, soțul joacă rolul de „bancă de casă” pentru una dintre cele mai vizibile figuri ale PAS în Chișinău, cu sume care depășesc lejer posibilitățile unui cetățean obișnuit. Oficial, totul este trecut în acte; neoficial, rămâne întrebarea cine pe cine finanțează, cu ce bani și în ce condiții reale.Declarația de avere a familiei Popa nu se oprește la credite.

Soții indică mai multe terenuri și locuințe, conturând un portofoliu imobiliar solid. În 2024 și 2025, familia a cumpărat două apartamente, fiecare în valoare de 145.000 de euro – sume considerabile pentru o familie de bugetari, chiar și de rang înalt. În paralel, apare și un flux important de bani din vânzări: 150.000 de euro încasați din înstrăinarea unui apartament și a unui garaj. Rotirea acestor sume între achiziții, credite și vânzări compune un tablou financiar în care banii circulă intens, dar explicațiile publice rămân strict la nivel de rubrică în declarație.

Faptul că împrumuturile provin de la soț, și nu de la o instituție bancară, pune și problema modului în care astfel de tranzacții sunt verificate din perspectiva realității lor economice. O dobândă trecută pe hârtie nu înseamnă neapărat că banii chiar circulă în aceleași condiții ca în relația cu o bancă. În lipsa unor controale serioase, astfel de „credite de familie” pot deveni un mecanism comod de acoperire a unor resurse financiare a căror origine nu este prea clară pentru public.

În plus, dubla calitate a Zinaidei Popa – lider de fracțiune PAS în CMC și directoare a unei importante întreprinderi de stat, Moldexpo – ridică miza acestui caz.

Nu mai vorbim doar despre o familie prosperă, ci despre o persoană cu influență directă atât în deciziile politice ale Chișinăului, cât și în gestionarea unui activ strategic al statului. În acest context, transparența și coerența dintre veniturile oficiale, credite și investițiile imobiliare nu sunt un moft, ci o obligație publică.

Pentru opinia publică, rămâne întrebarea de fond: cât de credibil mai este discursul despre „stat curat” și „politică altfel” atunci când lideri locali ai partidului de guvernare apar cu credite de milioane de la soț, apartamente de sute de mii de euro și un portofoliu imobiliar greu de imaginat pentru majoritatea celor care își fac griji de la o rată la alta? Iar cât timp explicațiile rămân înghesuite în formulare birocratice, percepția că unii trăiesc în altă lume – cu alte reguli – nu va face decât să se consolideze.

Preluat de la: Timpul.md