„Centrul Național Anticorupție informează despre aplicarea amenzilor contravenționale în valoare de peste 2 milioane de lei pentru corupere electorală, până în prezent, iar la această etapă, instituția are spre examinare circa 1000 de procese-verbale de constatare a contravenției prevăzute de art. 47 prim Cod Contravențional – coruperea electorală pasivă, recepționate de la Poliție. Potrivit legislației în vigoare, pentru comiterea acestei contravenții, legislația în vigoare prevede o amendă de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei. Coruperea electorală pasivă prevede constatarea faptelor de pretindere, acceptare sau primire, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor. CNA atenționează asupra faptului că persoana care a săvârşit fapta contravențională este liberată de răspundere contravenţională dacă s-a autodenunţat şi/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârşirii faptei de corupere electorală. De asemenea, reamintim că persoanele care oferă bani pentru a influența rezultatele unui scrutin riscă de la un an până la 5 ani de închisoare și amendă de peste 50 de mii de lei, iar finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise se pedepsește cu până la 6 ani de închisoare și cu amendă de peste 67 de mii de lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciului, instituțiile de drept pot aplica sechestru pe bunurile persoanei. Articolul 47prim a fost introdus prin Legea nr.230 din 31.07.2024 și a intrat în vigoare pe 15.08.2024, iar competența a fost atribuită Centrului Național Anticorupție”, informează CNA.

Procurorul General, Ion Munteanu, a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă informații noi, în „contextul actual al fenomenului corupției electorale”. „Peste 28 de persoane au fost reținute, iar echivalentul în lei a peste 50 de milioane a fost ridicat în timpul celor peste 800 de percheziții”, a informat Munteanu.

La 24 octombrie, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu a prezentat detalii noi din procesul de documentare a persoanelor în dosarul pe coruperea electoratului, la alegerile și referendumul constituțional din 20 octombrie. Potrivit lui Cernăuțeanu, „la moment este d-documentat transferul a 39 de milioane de dolari prin PSB Bank în Moldova, în scop de corupere a electoratului”.

Cernăuțeanu a făcut publice și noi înregistrări audio din convorbirile unor activiști care ar fi plătit alegători să voteze „NU” la referendum, dar și un anumit candidat la prezidențialele din 20 octombrie.

La 22 octombrie, Poliția anunța că, în baza informațiilor din anchete, continuă documentarea cazurilor de corupere a alegătorilor în campania electorală. „Peste 400 de persoane sunt documentate la moment pentru primirea mijloacelor bănești în schimbul voturilor, riscând amenzi administrative de până la 37 500 de lei. Majoritatea celor vizați colaborează cu ancheta și oferă informații care pot servi drept probatoriu”, informau oamenii legii.

La 23 octombrie, Centrul Național Anticorupție informa că a aplicat amenzi în valoare aproximativ 1 milion de lei, suma variind între 25 de mii de lei și 37 500 de lei per persoană, pentru corupere electorală. Totodată, peste 350 de procese-verbale de constatare a contravenției menționate sunt încă în examinare.

După primele rezultate ale scrutinului din 20 octombrie, președinta Maia Sandu, candidată la prezidențile, a ieșit cu un mesaj scurt, în care a acuzat „grupări criminale de atac asupra țării, cu scopul de deturna procesele democratice”. „Avem probe și informații precum că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”, a declarat Maia Sandu.

La alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, Maia Sandu a acumulat 42,45% din sufragii, iar Alexandr Stoianoglo – 25,98% din voturi. Cei doi vor lupta pentru fotoliul de șef al statului în turul II al scrutinului, care urmează să se desfășoare pe 3 noiembrie.

Totodată, 50,46% din cetățenii Republicii Moldova au spus DA referendumului constituțional, potrivit rezultatelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC). Alți 49.54% au votat opțiunea NU. Diferența dintre DA și NU e sub jumătate de punct procentual, adică de 13 596 de voturi.

Pe 7 octombrie, Centrul Național Anticorupție a anunțat că peste 100 de moldoveni riscă amenzi de până la 37 500 de lei, fiind acuzați de coruperea electorală pasivă.

Înregistrări audio din ancheta privind noile metode de finanțare ilegală a unor partide politice și forme de corupere a alegătorilor, documentate de Poliție și Procuratura Anticorupție, au fost făcute publice, în cadrul unui briefing susținut de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, și procurora-șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

„Poliției îi sunt cunoscute acțiuni de corupere a 130 de mii de cetățeni, pe conturile cărora au fost realizate transferuri din Federația Rusă. Prin PSB Banc, acești bani ajung pe conturile persoanelor. Poliția a documentat evidența transferurilor doar pentru septembrie de peste 15 milioane de dolari către aceste persoane, care au diferite roluri, pornind de la liderii organizațiilor teritoriale, persoane responsabile de secții, activiștii și simpatizanții care sunt corupți. Mecanismele de ghidare se realizează prin boturile de Telegram, inclusiv de persoane din Federația Rusă”, a precizat Cernăuțeanu.

La rândul său, Veronica Dragalin a anunțat ce pedepse riscă cei care oferă, dar și cei care primesc bani, pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale.

În cadrul declarațiilor comune de presă alături de Marcel Ciolacu, Dorin Recean a declarat că persoanele implicate în schema de cumpărare a alegătorilor deja sunt amendate cu peste 35 de mii de lei.

Preluat de la: Unimedia.info