Spălați-vă pe mâini, folosiți masca, păstrați o distanță de cel puțin 1,5 metri față de ceilalți. Recomandările referitoare la protecția față de coronavirus sunt peste tot. Dar nu peste tot riscurile sunt egale: provocările sunt diferite acasă, în transportul public sau în supermarket. Un articol scris de dr. Erin Bromage, de la Universitatea Dartmouth din Massachusetts, a atras atenția în Statele Unite după ce a arătat că zonele cu cel mai mare risc de infectare nu sunt chiar cele la care ne-am fi așteptat, relatează digi24.ro.

Studiile de caz de la începutul pandemiei de Covid-19 au arătat că principalele surse de infecție în comunitate țin de locul de muncă, transportul public, adunările sociale, restaurante, evenimente în spații închise, ideea fiind că oamenii au petrecut împreună mai mult timp în același spațiu.

Alte focare au fost azilurile, închisorile, ceremoniile religioase, mai ales dacă oamenii au cântat în cor, evenimentele sportive indoor și chiar petrecerile aniversare. Ideea generală este că un grup de oameni stau împreună, într-un spațiu închis, cu o slabă circulație a aerului, un spațiu în care se vorbește, se cântă, se țipă.

Dar a fi expus la virus nu înseamnă că automat vei fi infectat, spune dr. Erin Bromage. Infectarea depinde de durata, dar și de cantitatea de particule virale la care ai fost expus. De exemplu, un atlet s-ar putea să elibereze o cantitate mai mare de virus în timp ce aleargă, pentru că are o respirație profundă, dar, datorită vitezei, durata de expunere a competitorilor săi la aceste virusuri este mică.

De asemenea, se știe că strănutul și tusea eliberează cea mai mare cantitate virală în aer, iar pericolul de răspândire este cu atât mai mare cu cât spațiul este închis. S-a calculat că un singur strănut eliberează circa 30.000 de particule ce se pot răspândi cu viteza de până la 300 de km pe oră! Iar în cazul tusei, sunt eliberate circa 3.000 de picături ce pot fi expulzate cu viteza de 80 de km/h. Asta înseamnă că aceste particule pot foarte ușor să străbată întreaga încăpere dintr-o casă. Se știe, de asemenea, că mare parte din aceste picături cad la sol, dar unele dintre ele pot rămâne în aer pentru o scurtă perioadă de timp. 

În același fel, un studiu recent a arătat că a vorbi tare într-un spațiu închis creează un risc „substanțial” de transmitere a virusului către ceilalți. Mulți oameni care sunt asimptomatici pot răspândi cu ușurință virusul, fără să știe, pur și simplu vorbind cu alte persoane, cântând, strigând sau pur și simplu respirând în apropierea persoanelor cu care sunt în contact apropiat. De aceea se recomandă purtarea măștilor în public. 

Dr. Bromage subliniază că nu se știe exact câți oameni s-au infectat prin aerosoli și câți au luat virusul atingând obiecte contaminate, precum mânerele ușilor sau butoanele lifturilor. De aceea ni se pune că e important să ne spălăm des pe mâini și să nu ne atingem fața. 

Activitățile văzute în general ca având un potențial mare de infecție, cum ar fi mersul la supermarket, nu sunt așa de periculoase, dacă petreci puțin timp în magazin, îi eviți pe ceilalți clienți, nu vorbești cu ei, iar magazinul restricționează numărul de persoane ce se pot afla simultan înăuntru. 

Însă în cazul în care împărțim cu alte persoane un spațiu închis mic, prost aerisit, și asta pentru o bună bucată de timp, nici distanțarea fizică nu mai este de ajutor. În acest caz, chiar și o doză mică de virus prezentă în aer poate cauza infecția. Așa se face că până la urmă, răspunsul la întrebarea unde este cel mai probabil loc să te infectezi este, paradoxal, acasă sau în casă sau în orice caz, într-o incintă mică și prost aerisită.

Spațiile largi, deschise sau bine ventilate, pun cele mai puține probleme. Sunt mai sigure, pentru că ventilația sau pur și simplu circulația liberă a aerului poate dilua particulele virale rămase în suspensie. În plus, dacă te afli în permanentă mișcare, afară, timpul de expunere la orice particule virale din atmosferă se reduce. 

Însă dacă trebuie să te întâlnești cu alți oameni, trebuie să iei în considerare nivelul de expunere și starea lor de sănătate. Întreabă-ți prietenii sau rudele pe unde au fost, cât de des merg la cumpărături și dacă au stat acasă în izolare, recomandă dr. Henry Raymond, epidemiolog și profesor asociat la Universitatea Rutgers. Dacă știi că prietenul sau ruda are probleme de sănătate sau că are un sistem imunitar slăbit ar trebui să eviți o posibilă expunere a sa la infecție, mai ales că tu poți fi un purtător asimptomatic. „Nu avem un vaccin, dar avem distanțarea fizică și masca”, spune prof. Raymond.

Preluat de la: Publika.md