Discursul ambasadoarei Republicii Populare Chineze, Dong Zhihua, prezentat public în cadrul unei sesiuni speciale dedicate concluziilor celei de-a patra reuniuni plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, nu a fost o simplă formulă protocolară, ci o proiecție geopolitică articulată, transmisă într-un context internațional tensionat și într-un moment-cheie al transformării interne a Moldovei.

Mesajul Beijingului se distinge prin claritate, direcție și structură. El conturează o viziune de cooperare pe termen lung, în care Republica Moldova este tratată nu ca actor periferic, ci ca beneficiar potențial al unei arhitecturi economice, tehnologice și culturale în schimbare, pe care China o propune în regiune prin intermediul celui de-al 15-lea Plan Cincinal (2026–2030). Această viziune se sprijină pe trei piloni majori: consolidarea relațiilor economice bilaterale, recunoașterea și acceptarea explicită a orientării europene a Republicii Moldova și o investiție strategică în educație, cultură și schimburi interumane – componentă orientată în mod clar către generațiile care vor administra relațiile dintre cele două țări în următoarele decenii.

În esență, prin acest discurs, Beijingul face ceea ce puține state mari au făcut în raport cu Republica Moldova: propune o agendă de dezvoltare, nu doar un cadru diplomatic abstract. Această agendă include: acces extins pe piața chineză, investiții în energie regenerabilă și infrastructură inteligentă, colaborare în domeniul economiei digitale, posibile proiecte în domeniul comunicațiilor avansate, participare în rețele logistice globale, dezvoltarea programelor educaționale și culturale, precum și explorarea unor proiecte strategice în cadrul Inițiativei „Belt and Road” – toate prezentate într-un registru de cooperare pragmatică, nu de promovare unilaterală.

O parte centrală a discursului a fost dedicată explicării rolului planurilor cincinale în arhitectura de guvernare a Chinei. Ambasadoarea a subliniat că sistemul planurilor cincinale este o constantă a modelului politic chinez și una dintre sursele stabilității sale. De la începutul anilor ’50 și pînă astăzi, au fost implementate 14 planuri cincinale, considerate a fi contribuit decisiv la două rezultate structurale:

dezvoltare economică accelerată;

menținerea stabilității politice și sociale pe termen lung.

Realizarea obiectivului declarativ de „societate moderat prosperă” în 2021 și scoaterea a aproape 99 de milioane de oameni din sărăcie extremă sînt prezentate drept dovezi ale rezilienței modelului socialist cu specific chinezesc și ale capacității sale de a livra rezultate concrete în plan socio-economic.

Noul plan cincinal – al 15-lea – introduce o etapă de tranziție către anul-țintă 2035, cînd China urmărește să atingă un nivel de dezvoltare comparabil țărilor cu economie avansată. Printre prioritățile majore anunțate se numără:

transformarea tehnologică și digitală, cu accent pe inovare și automatizare;

consolidarea industriei verzi, în strînsă legătură cu obiectivele de tranziție energetică;

extinderea și consolidarea clasei de mijloc;

dezvoltarea și valorificarea energiei regenerabile;

modernizarea agriculturii și industriei alimentare, prin tehnologizare și creșterea valorii adăugate.

China se poziționează, astfel, ca un actor global nu doar economic, ci și tehnologic, energetic și logistic. Pentru Republica Moldova, acest context modifică modul în care poate fi înțeles termenul „cooperare”: nu mai este vorba doar despre schimb comercial clasic, ci despre un ansamblu de relații care combină transferul de tehnologie, mobilitatea academică și profesională, investițiile industriale, modernizarea infrastructurală și conectarea la lanțuri globale de valoare.

Un mesaj central al prezentării a fost faptul că Republica Moldova are șansa reală de a transforma China într-unul dintre principalii săi parteneri comerciali. Ambiția este însă însoțită de o condiționare implicită: pentru ca această perspectivă să devină realitate, este nevoie de capacitate instituțională, scalabilitate industrială și claritate strategică la Chișinău.

Produsele moldovenești – în special vinurile – se bucură de o anumită vizibilitate și reputație pozitivă în China, fiind deja percepute ca parte a unei identități economice a Republicii Moldova. Extinderea categoriei la produse apicole, fructe, nuci, semințe, făinuri vegetale și alte produse agroalimentare înseamnă un început de diversificare a exporturilor către piața chineză. Această diversificare nu se poate produce însă doar pe baza voinței politice sau a enunțurilor diplomatice, ci necesită o transformare structurală a modului în care producătorii moldoveni se raportează la standarde și la organizarea lanțului de valoare.

Pentru a asigura un acces constant, previzibil și competitiv pe o piață de dimensiunea Chinei, sînt necesare:

sisteme moderne și credibile de certificare sanitară și fitosanitară;

capacități logistice internaționale ajustate la costuri, timpi de livrare și trasabilitate;

standardizare industrială la nivel de ambalare, conservare, distribuție;

marketing adaptat culturii consumatorului asiatic și canalelor de promovare relevante;

o prezență fie fizică, fie digitală (prin intermediul platformelor de comerț electronic) pe piața chineză.

China, așadar, nu propune doar acces la o piață enormă, ci o invitație la integrarea într-un ecosistem economic global, cu reguli și standarde tot mai apropiate de cele internaționale. Pentru producătorul moldovean, aceasta implică mai mult decît extinderea unui canal de export: este vorba despre o transformare structurală a modului în care este gîndit întregul proces de producție, ambalare, certificare și distribuție.

Un moment esențial al evenimentului a fost răspunsul ambasadoarei la întrebarea referitoare la poziția Chinei față de orientarea pro-europeană a Republicii Moldova. Mesajul a fost explicit, documentat istoric și clar formulat: China respectă și sprijină parcursul european al Republicii Moldova. Această poziționare nu este una nouă, ci continuă linia declarată în anul 2001, în timpul vizitei unui lider chinez la Chișinău, cînd a fost subliniat oficial că Beijingul „înțelege și respectă” opțiunea Moldovei de a adera la Uniunea Europeană.

Prin reiterarea acestei poziții, Beijingul transmite că nu percepe alegerea Moldovei ca pe o delimitare geopolitică, ci ca pe un proces care poate fi complementar cu cooperarea bilaterală. Astfel, China afirmă o poziție diferită de logica competiției blocurilor geopolitice, care tinde să împartă statele în „aliate” și „rivale” în funcție de orientarea lor politică externă.

Mesajul se poate sintetiza în cîteva principii:

nu sînt formulate condiționalități politice în schimbul cooperării economice;

nu se solicită aliniere strategică sau poziționare împotriva altor actori internaționali;

nu se intervine în procesul decizional intern al Republicii Moldova.

În viziunea Beijingului, Moldova poate, în același timp, să urmeze calea integrării europene și să dezvolte o relație economică și culturală solidă cu China. Această idee este importantă atît simbolic, cît și practic, deoarece oferă Chișinăului un grad de libertate diplomatică într-un mediu internațional dominat adesea de logica „cu cine ești?”.

Inițiativa Belt and Road (BRI) este prezentată ca vectorul principal al cooperării strategice dintre China și statele partenere, inclusiv Republica Moldova. Pentru Beijing, Moldova este interesantă nu doar ca piață de desfacere, ci și ca potențial nod logistic și energetic într-o regiune aflată la intersecția dintre est și vest.

Proiecte emblematice – cum este cazul unei centrale solare de mari dimensiuni sau al unor centre medicale cu profil inspirat de medicina tradițională chineză – sînt puse în relație cu alte proiecte aflate în implementare sau în discuție: inițiative în domeniul energiei regenerabile, proiecte solare regionale, investiții industriale cu accent pe eficiență energetică și dezvoltare durabilă. Toate acestea au rolul de a integra Moldova într-o infrastructură mai largă, care depășește strict dimensiunea bilaterală.

Ambasadoarea a subliniat explicit că BRI nu conține condiționalități politice și nu urmărește influențarea deciziilor interne ale statelor participante. Această formulare este esențială în contextul discursului public european, unde adesea marile proiecte infrastructurale sînt evaluate și din perspectiva riscurilor geopolitice sau a dependențelor potențiale.

Pentru Republica Moldova, participarea la această inițiativă poate însemna:

modernizarea infrastructurii energetice și de transport;

diversificarea surselor de energie, în special prin extinderea segmentului regenerabil;

creșterea atractivității pentru investiții regionale;

posibilitatea de conectare la rute comerciale extinse.

Un element distinctiv al discursului ambasadoarei este accentul pus pe componenta educațională și culturală, prezentată într-un ton personal, orientat în mod explicit spre publicul tînăr. Dacă segmentele economice și infrastructurale fixează cadrul material al cooperării, componenta educațional–culturală configurează infrastructura umană, de idei și de percepții.

Ambasadoarea a evidențiat faptul că există un interes crescînd în rîndul școlilor, universităților și mediilor culturale din Moldova pentru o relație directă cu instituțiile similare din China. Pe acest fundal se conturează trei direcții principale de cooperare:

Predarea limbii chineze în Moldova
Un acord semnat recent între autoritățile de educație ale celor două state prevede:

trimiterea de profesori și experți chinezi în Republica Moldova;

crearea unui sistem formal de predare a limbii chineze în instituții de învățămînt;

burse destinate elevilor și studenților moldoveni;

programe de schimb academic și de formare profesională.

Aceasta reprezintă o investiție pe termen lung în capitalul lingvistic și cultural al generațiilor viitoare, care vor putea interacționa direct, fără intermediari, cu parteneri din spațiul chinez.

Mobilitate educațională și burse guvernamentale
În ultimii ani, China și Moldova trimit reciproc studenți cu finanțare guvernamentală, nu doar în domeniul lingvistic, ci și în:

tehnologie și inginerie,

medicină,

domenii socio-economice,

administrație publică și politici publice.

Acest tip de mobilitate construiește un nucleu de specialiști care cunosc sistemele ambelor țări și care pot, ulterior, contribui la proiecte comune, fie în sectorul public, fie în cel privat.

3. Diplomație culturală aplicată
Expoziții de port tradițional, concerte, proiecte educaționale, tabere tematice – toate acestea sînt forme de diplomație culturală menite să reducă barierele simbolice și să creeze un fundal de familiaritate reciprocă. Ele contribuie la ceea ce China numește adesea „capital de încredere culturală”: un nivel de cunoaștere și apreciere reciprocă ce facilitează cooperarea în domenii mai sensibile sau mai tehnice.

Ambasadoarea a formulat un mesaj memorabil privind rolul tinerilor, sugerînd că „temperatura relațiilor dintre cele două țări depinde de faptul dacă tinerii sînt dispuși să stea împreună, să discute, să împărtășească experiențe și să își cunoască reciproc cultura și stilul de viață”. Aici discursul trece de la geopolitică la psihologia relațiilor interumane: dacă oamenii se apropie, atunci și statele au șanse mai mari să construiască parteneriate solide.

Ultima parte a intervenției oficiale aduce o clarificare amplă asupra cadrului operațional prin care China intenționează să implementeze noile direcții de cooperare bilaterală. Mesajul devine mai tehnic, orientat spre implementare, ceea ce semnalează trecerea de la formulări programatice la acțiuni concrete, domenii prioritare și instrumente diplomatice de lucru.

În esență, această secțiune definește mecanismele prin care Beijingul vrea să regleze fluxurile comerciale, investiționale, tehnologice și logistice, adaptate la transformările economiei globale și la cerințele noului plan cincinal. Republica Moldova este poziționată explicit ca beneficiar și partener eligibil al acestor mecanisme, cu condiția să poată răspunde prin politici publice coerente.

Reguli comerciale aliniate standardelor internaționale și extinderea accesului pe piața chineză
Ambasadoarea a precizat că China urmează să își armonizeze regulile comerciale cu standardele internaționale de înalt nivel, un mesaj rar formulat atît de direct în discursul diplomatic chinez. Acest proces implică:

deschidere crescută pentru investiții străine;

predictibilitate în procedurile comerciale;

consolidarea unui cadru competitiv la nivel global.

Pentru Republica Moldova, aceste schimbări creează oportunități imediate, precum:

participarea la platforme destinate exportului către China;

acces la tîrguri și expoziții majore pentru bunuri și servicii;

posibilitatea de a-și promova produsele într-un cadru organizat, cu audiență internațională.

Scopul declarat de partea chineză este echilibrarea balanței comerciale bilaterale prin creșterea volumului exporturilor moldovenești. Astfel, Republica Moldova poate trece din rolul de simplu vînzător ocazional la statutul de participant recunoscut într-un ecosistem economic global.

Investiții bidirecționale și proiecte strategice – de la intenție la infrastructură
China transmite că susține investițiile companiilor moldovenești în spațiul său economic, oferindu-le un tratament juridic comparabil celorlalți actori străini. Simetric, Beijingul enumeră domenii în care firmele chineze sînt pregătite să investească în Republica Moldova: infrastructură energetică, sisteme publice de mobilitate electrică, proiecte din sfera energiei regenerabile și modernizarea structurilor de producție.

Mesajul implicit este că Moldova poate deveni un punct de referință regional pentru anumite tehnologii verzi și modele de infrastructură, dacă statul va oferi acces transparent și echitabil la licitațiile publice și va asigura un mediu de reglementare previzibil.

Cooperare în economia digitală: telecomunicații, rețele avansate și ecosisteme de comerț electronic
Ambasadoarea a recunoscut unul dintre avantajele actuale ale Moldovei: exportul de servicii digitale și existența unui potențial uman calificat în domeniul IT. Acest lucru este rar menționat explicit în discursul diplomatic economic și indică o percepție pozitivă asupra capacității tehnologice a țării.

China propune cooperare în mai multe direcții:

consolidarea infrastructurii digitale avansate;

implicarea unor companii specializate în dezvoltarea sectorului telecomunicațiilor;

posibilitatea implicării unor platforme de comerț electronic care să faciliteze accesul populației la produse diverse;

crearea unor centre logistice sau „depozite peste hotare” pentru a eficientiza distribuția pe piața locală și regională.

Această structură presupune două condiții explicite: mediul de reglementare să fie echitabil și nediscriminatoriu, iar activitatea companiilor să nu fie politizată. Acesta este un mesaj indirect către dezbaterile globale privind securitatea tehnologică, dar exprimat într-o logică pragmatică, axată pe reguli clare și pe separarea sferei economice de cea politică.

Un alt element important al discursului a fost menționarea posibilității examinării includerii Republicii Moldova pe lista țărilor eligibile pentru turism organizat din China. Experiența altor state arată că un astfel de statut poate duce, în timp, la:

intensificarea fluxului de vizitatori;

stimularea investițiilor în sectorul serviciilor, în special turism și ospitalitate;

creșterea vizibilității culturale;

consolidarea legăturilor economice prin consumul direct de produse și servicii locale.

Pe lîngă acest aspect, China propune transfer de know-how privind dezvoltarea zonelor economice libere și a parcurilor industriale, oferind consultanță și experiență acumulată în propriul proces de modernizare. Pentru Republica Moldova, care deține deja astfel de zone, dar cu potențial de valorificare doar parțial exploatat, acest tip de cooperare poate reprezenta un impuls important pentru „revigorarea” acestor platforme economice.

Mesajul diplomatic este nuanțat: pentru ca aceste oportunități să se materializeze, este necesar ca Moldova să manifeste încredere instituțională în capacitatea Chinei de a livra parteneriate funcționale și să își consolideze propriile mecanisme interne de planificare și implementare.

Discursul detaliază și extinderea cooperării sectoriale în cadrul Inițiativei „Belt and Road”. Printre direcțiile menționate se regăsesc:

utilizarea unor practici medicale și modele de organizare inspirate de medicina tradițională chineză în sistemul de sănătate moldovenesc, ca opțiune complementară, nu substitutivă;

contribuții tehnologice în producerea și stocarea energiei regenerabile, care să ajute la ameliorarea vulnerabilităților energetice ale țării;

proiecte sociale destinate persoanelor vulnerabile sau cu dizabilități, în linie cu obiectivele de reducere a sărăciei și de incluziune.

Un punct important îl reprezintă participarea la discuții privind lansarea unui posibil traseu feroviar China–Europa via Republica Moldova – un scenariu care, dacă ar fi implementat, ar transforma țara într-o verigă logistică strategică. Aceasta ar avea efecte asupra comerțului, asupra investițiilor în infrastructură și asupra poziționării regionale a Moldovei.

Pentru prima dată este formulat explicit un mesaj esențial: participarea Republicii Moldova la Inițiativa „Belt and Road” nu contravine aspirației sale de aderare la Uniunea Europeană. Argumentul este că orice proiect sau inițiativă care îmbunătățește dezvoltarea economică și bunăstarea populației va fi, în mod rezonabil, privit favorabil și de partenerii europeni, atît timp cît respectă regulile transparenței, ale competiției loiale și ale sustenabilității.

Ultima parte a mesajului reconstituie filosofia Chinei în relația cu Republica Moldova. În locul unei logici de tip „bloc împotriva blocului”, este propus un model de cooperare modulată, adaptabilă, orientată spre rezultate și compatibilă cu parcursul european al țării. Pe scurt:

Comerț: accces extins la piața chineză pentru produse moldovenești, în măsura în care acestea se aliniază standardelor și pot fi susținute logistic;

Investiții: dezvoltare în domenii verzi și în infrastructură tehnologică, în baza unor proceduri transparente și previzibile;

Digital: cooperare în telecomunicații, economie digitală și inovare tehnologică, cu respectarea regulilor de concurență și securitate;

Logistică: explorarea posibilității unui traseu feroviar China–Europa prin Moldova, care ar crește importanța strategică a țării;

Turism: potențială transformare a Moldovei într-o destinație emergentă pentru vizitatori din Asia;

Educație și cultură: formarea unei generații capabile să comunice direct în ambele direcții, pe baza cunoașterii reciproce.

În logica acestui mesaj, China nu propune Republicii Moldova o alianță ideologică și nici o alternativă antagonică față de integrarea europeană. Propune, în schimb, un parteneriat funcțional, orientat spre investiții, modernizare și cooperare structurală.

În forma sa completă, discursul ambasadoarei poate fi citit ca o invitație la maturizare strategică: Moldova nu este constrînsă să aleagă între Vest și Est. Poate alege dezvoltarea – cu parteneriate multiple –, cu condiția să dispună de:

continuitate politică;

strategie coerentă pe termen lung;

infrastructură instituțională capabilă să gestioneze proiecte complexe;

capacitate de absorbție și implementare a investițiilor.

Pentru o țară plasată la intersecția blocurilor geopolitice și a rețelelor de interes, această ofertă nu este doar o declarație de principiu, ci o veritabilă „fereastră strategică”. China a formulat o strategie deschisă pentru cooperare pe termen lung. Întrebarea care rămîne este dacă Republica Moldova are voința și capacitatea de a transforma această ofertă într-o politică de stat coerentă, predictibilă și sustenabilă – și, mai mult decît atît, într-un instrument real de modernizare internă.

Preluat de la: Noi.md