Artefactul a fost găsit în anii 1950 la Ugarit, un vechi oraș-port de pe coasta siriană, unde arheologii au scos la iveală 29 de tăblițe cuneiforme.
Dintre toate tăblițele descoperite, una s-a păstrat aproape intactă. Denumită H6 („Imnul nr. 6”), aceasta conține versuri inscripționate în limba hurriană, dar scrise cu caractere babiloniene. Sub text, cercetătorii au identificat ceea ce ar putea fi un portativ primitiv – o reprezentare timpurie a notației muzicale.
Profesorul Richard Dumbrill, arheomuzicolog la Universitatea Babylon din Irak, a petrecut două decenii încercînd să traducă inscripțiile. „Era extrem de dificil. Puteam citi semnele babiloniene, dar limba era hurriană. A fost nevoie de ani ca să înțelegem că textul ascunde o melodie”, a explicat acesta.
Potrivit traducerii, cîntecul relatează drama unei tinere care nu poate avea copii și care, în încercarea de a-și schimba destinul, se roagă zeiței lunii, Nigal, aducîndu-i ofrande. Textul sugerează că imnul avea un rol spiritual și ritualic, fiind un exemplu timpuriu de expresie artistică și religioasă prin muzică.
Descoperirile de la Ugarit și Mari, un alt oraș-stat de pe Eufrat, arată că Siria antică era un centru de producție de instrumente muzicale. Tăblițele păstrate includ scrisori și chitanțe de la artizani care solicitau materiale pentru fabricarea lirelor, lăutelor și a altor instrumente cu coarde. Multe dintre acestea Sînt considerate strămoșii oudului arab modern.
În regiune, muzica era parte integrantă a vieții sociale și religioase. Colecțiile păstrate pînă astăzi, precum cele din Palatul Debbané din Liban, ilustrează continuitatea tradițiilor muzicale în Orientul Apropiat.
Tăblița H6 este considerată cea mai veche dovadă scrisă a muzicii și deschide o fereastră unică asupra felului în care oamenii se exprimau artistic acum cîteva milenii. Descoperirea confirmă că muzica nu era doar divertisment, ci și o formă de rugăciune, identitate culturală și memorie colectivă.
Cel mai vechi cîntec din lume nu este doar un artefact arheologic, ci o punte între civilizații – o melodie care încă rezonează, la 3.400 de ani după ce a fost compusă.
Preluat de la: Noi.md