Cât de bună este bateria unei mașini electrice second-hand. Ar fi inspirat să faci investiția într-un autoturism „verde” la mâna a doua?

Dacă la motoarele termice te uiți la compresie, la ulei și la „sunet”, aici te uiți la cifre, la modul în care a fost încărcată în trecut și la cum a fost răcită bateria. Vestea bună pentru tine este că există metode independente de verificare, iar multe EV-uri îmbătrânesc mai frumos decât s-a crezut inițial.

Ce înseamnă de fapt „sănătatea bateriei” la un EV second-hand

SOH-ul îți spune câtă energie mai poate stoca bateria comparativ cu valoarea inițială. Un 93% înseamnă că, în condiții similare, vei avea cam 93% din autonomia de nou. Nu te opri însă la un singur număr. Contează cum a ajuns acolo: a fost mașina încărcată frecvent rapid până la 100% și ținută mult la nivel înalt de încărcare, sau a fost folosită în cicluri mai prietenoase, între 20 și 80%? Aceste obiceiuri influențează îmbătrânirea chimică a celulelor.

Modelele diferă și prin arhitectura de răcire. Unele generații mai vechi au sisteme mai simple, pasive, care în timp pot accelera degradarea în climat cald sau la multe încărcări rapide. Platformele moderne folosesc răcire lichidă sofisticată, menținând temperatura ideală pe parcursul încărcării și al condusului. De aceea este important să știi în ce „familie” tehnică intră mașina pe care o vizezi.

Cum verifici corect bateria înainte de achiziție

Primul pas este să ceri un test independent, nu doar cifra afișată de mașină în meniul ei. Există companii de analytics dedicate care emit certificate de sănătate pentru baterie. Variantele premium monitorizează descărcarea de la 100% la circa 10% pe parcursul câtorva zile și pot surprinde comportamentul la nivel de celule sau module. Alternativele „flash” extrag rapid datele din sistemul de management al bateriei și, prin modele computerizate, îți livrează o estimare în câteva minute.

Diferența între un raport al producătorului și unul independent poate fi notabilă, deci merită să ai ambele perspective. În plus, cere istoric de încărcare și întreținere: unde a fost încărcată mașina (acasă vs. DC rapid), cât de des a stat mult timp la 100%, ce temperaturi a prins în mod uzual. Dacă ai posibilitatea, rulează un drive test cu telemetrie activă, ca să verifici dacă autonomia estimată pe bord se potrivește cu energia efectiv consumată.

Încărcare, răcire și mituri pe care e bine să le verifici

În jurul pragului „80% SOH” s-a născut un mit: că sub el mașina „nu mai este bună”. Realitatea e mai nuanțată. Un EV cu 75–79% SOH poate fi încă foarte util dacă prețul și așteptările de utilizare sunt corecte, mai ales pentru navetă urbană scurtă. Important este să-ți calibrezi pretențiile de autonomie și să știi că, în multe cazuri, se pot înlocui doar module sau grupuri de celule, fără a schimba întreg pachetul, la costuri sensibil mai mici decât un ansamblu nou.

Legat de încărcare, există un „sweet spot” între a evita complet fast charge-ul și a abuza de el zilnic. Pentru sănătatea pe termen lung, îți prinde bine să alternezi încărcările AC lente cu cele rapide DC când ai nevoie, să nu ții mașina parcată mult timp la 100% și să profiți de programarea încărcării pe timp răcoros. Dacă modelul are răcire lichidă, managementul termic te ajută, dar nu anulează efectul obiceiurilor extreme.

Cât de mult durează de fapt bateriile și ce înseamnă „bună” pentru tine

Chimia celulelor a evoluat rapid. Dacă generațiile vechi erau proiectate în jurul a câteva sute sau câteva mii de cicluri de încărcare, celulele moderne pot depăși praguri care acum câțiva ani păreau teoretice. Asta nu înseamnă că orice EV vechi de 7–8 ani va arăta impecabil la test, ci că nu ești nevoit să eviți „din principiu” un second-hand. Raportul dintre preț, SOH și scenariul tău de utilizare rămâne decisiv.

Pentru drumuri zilnice de 20–40 km, și un model cu autonomie inițială modestă poate livra confortabil, chiar cu o scădere de 15–20% a capacității. Dacă planifici frecvent trasee de 300–400 km, îți trebuie un pachet cu SOH ridicat, încărcare rapidă consistentă și, ideal, o arhitectură de răcire performantă.

Merită să cumperi un EV second-hand?

Răspunsul scurt este da, dacă te uiți la criteriile potrivite. Cere un certificat independent de sănătate a bateriei, compară-l cu datele din bord și setează-ți așteptările de autonomie în funcție de traseele tale reale, nu de recorduri teoretice. Verifică arhitectura de răcire a modelului, istoricul de încărcare și posibilitatea de înlocuire modulară a unor părți din baterie, în caz că vei avea nevoie ulterior.

Dacă toate aceste elemente sunt în favoarea ta și prețul e aliniat cu SOH-ul și dotările, investiția într-un „verde” la mâna a doua poate fi inspirată. Îți păstrezi bugetul sub control, intri într-un cost de rulare mic și, cu puțină disciplină la încărcare, prelungești sănătatea pachetului de acumulatori fără efort. În final, nu cumperi doar o mașină, ci un pachet de baterie plus software și istoric; cu instrumentele de diagnostic potrivite, iei o decizie informată și îți alegi un EV care să-ți facă viața mai ușoară ani buni de acum încolo.


Preluat de la: Unimedia.info