Porumbul este un înlocuitor de nădejde al produselor de panificaţie, numit de specialişti „prietenul intestinului subţire”. Dispreţuit pe nedrept, acest medicament tradiţional aduce numai beneficii atît omului sănătos, cîtşi celui care suferă de boli grave. Cura cu mămăligă este foarte sănătoasă, hrănește organismul şicurăţă intestinele.
Susţine ficatul şi intestinele
Un aliment tradiţional cum e mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiştilor, fără a i se putea găsi o contraindicaţie. Fierturile din porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, ulterior au ajuns însă să fie considerate hrana săracilor. Studiile recente au scos în la ivealăfaptul că media de viaţă a triburilor amerindiene, care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decît a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment.
În boabele de porumb au fost descoperite substanţe derivate ale acizilor arahidicşi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Aceşti acizi se absorb în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice, doar în proporţie de 22%-28%.
Ajunşi în sînge se transformă în hidroxiacizi, care vor purifica sîngele de unele substanţe toxice. Efectul detoxificant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducînd considerabil riscul la insuficienţeşi ciroze hepatice.
Popoarele, care consumă zilnic terci de porumb, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună. Scade cu 60% riscul de probleme psihice.
Cercetătorii endocrinologi consideră că consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice, generate de disfuncţii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de aterosclerozăşi, implicit, de infarct.
Mai mult, banala mămăligă revitalizează funcţiile sexuale, în special feminine. Rezultatele cercetărilor savanţilorantropologi româniîn regiunea Bran-Rucăr (unde mămăliga e mai des pe masa românilor) arată că 9% dintre femeile de peste 65 de ani au avut o activitate ovariană intensă, manifestată şi prin prelungirea vieţii sexuale chiar şi după vîrsta de 72 de ani. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate.
Cataplasmele, panaceu universal
Tratamentele pe care ni le făceau bunicile noastre în copilărie ne vindecau şi ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Mămăliga era la loc de cinste printre leacurile vechi. Pentru durere în gîtşi răceală se pun pe o tablă încinsă două linguri cu porumbşi se stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecînd continuu. În plus, se bea seara înainte de culcare un terci, ca o mămăligă subţire, în care se pune o bucăţică de unt. A doua zi vă veţisimţimult mai bine. În popor, unul dintre adjuvantele cu o eficienţă incredibilă în pneumonie este tot faimoasa mămăligă românească. Se lasă să se răcească, atîtcît poate suporta pielea, după care se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete pe torace şi se ţine 15 minute, după care se înlătură, iar pielea se şterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat. Cataplasma cu mămăligă caldă e bună şi în bronşite, gripă, tuse cronică. Aceeaşi compresă se face în zona rinichilor, pentru tratarea colicilor renale şi a nefritelor, pe zona inferioară a abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite şi cistite. De folos, în gastrita hiperacidăşi ulcer
Mămăliguţa e utilă şiacelora care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa. Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sînt reduse considerabil. Gastrita hiperacidăşi ulcerul sînt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pîine, porumbulavînd, pe lîngă efectul de reducere a acidităţiişi o acţiuneuşor calmantă, sedativă. Studiile de nutriţieşi biochimie alimentară au arătat că mămăliga consumată frecvent ameliorează şi boli cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaţiiledureroase cu sîngerări abundente, anexita şi metroanexita, litiaza renală şi hepatită.
Turtă, terci şi bulz
Porumbul se poate prepara în multe feluri: turtă în spuză, mălăiaş, mălai în tavă, terci, păsat, bulz, chiţac sau cocîrţău. Porumbul ca atare se mai mănîncăşi fiert (în oală), fript (la spuză) sau făcut floricele (la tigaie). Mămăliga e şi ea de două feluri: pripită şi fiartă. Cea pripită se prepară punînd mălai puţincîtepuţin în apa sărată fierbinte, aşaîncît mămăliga să fiarbă în mod egal toată. Fierberea durează mai puţindecît la cea vîrtoasă. În acest caz, mălaiul se pune tot dintr-o dată în apa sărată, se lasă să fiarbă pînă încearcă de mai multe ori să dea în foc, ca laptele. Atunci se sparge cu făcăleţul. La sate, mămăliga vîrtoasă nu se taie cu cuţitul, ci cu aţa. Terciul de mălai nu e altceva decît mămăligă pe jumătate lichidă, pe care o mîncau copiii cu plăcere cu felii de brînză sau cu zeamă de prune. Păsatul este tot un fel de terci, însă mălaiul din care e făcut e mai grunjos, mai măşcatşi mai tare. Cocoloşul sau bulzul se face din brînză învelită în mămăligă şi coaptă apoi pe cărbuni. În unele locuri, mălaiul se amestecă cubostan fiert.
Preluat de la: Noi.md