Campania electorală și alegerile parlamentare din 28 septembrie s-au desfășurat în condiții dificile, iar tensiunea a crescut pe ultimii 100 de metri.
Observatorii și oamenii legii au raportat sute de încălcări, de la interzicerea agitației electorale și denigrarea în secțiile de votare la transportarea organizată a alegătorilor și suspiciuni privind cumpărarea voturilor. Situația a fost complicată de atacuri cibernetice la scară largă asupra infrastructurii guvernamentale, și de rapoarte despre amenințări cu bombă. Între timp, unii alegători au avut dificultăți în exercitarea dreptului lor de vot.
Comisia Electorală Centrală a făcut declarații privind „încercările de a pune presiune asupra statului de drept”, în timp ce poliția a vorbit despre provocări și riscuri de destabilizare. Chiar înainte de anunțarea rezultatelor preliminare, unii reprezentanți ai opoziției au invocat frauda electorală în Republica Moldova. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a făcut apel la toți concurenții electorali și la public să se abțină de la astfel de declarații, cu mențiunea că sarcina de a se pronunța asupra legitimității alegerilor îi revine Curții Constituționale..
Pentru alegerile parlamentare, au fost deschise 2.274 secții de votare în Republica Moldova și în străinătate. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 3.500 de observatori au monitorizat alegerile, dintre care 2.500 – cetățeni moldoveni, care reprezintă opt organizații publice. Asociația Promo-LEX și Uniunea juriștilor din Republica Moldova au trimis cel mai mare număr de observatori. Alegerile au fost monitorizate și de 22 de misiuni diplomatice, 15 organisme electorale străine, 12 organizații internaționale și alte instituții.
Misiunea comună de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Adunării Parlamentare OSCE (OSCE AP), Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentului European (PE) a inclus 415 observatori din 50 de țări. În declarația lor, experții au lăudat autoritățile pentru buna organizare, dar au menționat și că modificările frecvente cu puțin timp înainte de alegeri au subminat aplicarea eficientă a legilor și securitatea juridică.
Potrivit observatorilor, o serie de decizii partizane pe teme controversate au pus sub semnul întrebării imparțialitatea și independența organelor electorale. Unele cerințe noi privind candidații au fost „excesiv împovărătoare și neclare”, iar „decizia de a descalifica două partide în ultimele zile ale campaniei a limitat dreptul acestora la căi de atac legale eficiente”.
Chris Said, șeful delegației PACE, consideră că „a avut de suferit incluziunea: radierea candidaților în ultimul moment și obstacolele persistente pentru alegătorii din stînga Nistrului ar fi putut descuraja pe unii”. Observatorii raportează că au auzit numeroase relatări despre intimidarea și hărțuirea jurnaliștilor. De asemenea, au remarcat o acoperire părtinitoare în unele instituții media și un număr limitat de investigații jurnalistice.
Observatorii internaționali raportează o polarizare politică profundă privind orientarea geopolitică a țării. Paula Cardoso, reprezentanta OSCE, a remarcat „finanțarea ilicită canalizată prin rețele din umbră, campanii de dezinformare neobosite care subminează încrederea publicului și incidente de securitate cibernetică obraznice menite să semene haos”.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției (IGP), în ziua alegerilor au fost înregistrate 236 de încălcări, de la cele mai banale la cele mai grave, care reflectă natura stratificată a procesului electoral din Republica Moldova. Acestea includ fotografierea buletinelor de vot, publicitatea interzisă în campanie, falsificarea buletinelor de vot, transportarea organizată a cetățenilor la secțiile de votare și suspiciunile de mituire a alegătorilor. Șeful IGP, Viorel Cernăuțanu, a declarat că situația din acest an este „mult mai gravă” ca în alegerile anterioare, deoarece dezinformarea a crescut, iar finanțarea ilegală a campaniilor aproape că s-a dublat.
Potrivit forțelor de ordine, au fost primite amenințări false cu bombă la diverse secții de votare din străinătate, inclusiv la Bruxelles (Belgia), Roma și Genova (Italia), București (România), Asheville (SUA) și Alicante (Spania). Un cetățean a fost reținut la o secție de votare din Iași pentru că a folosit gaze lacrimogene. În Moldova, au fost înregistrate amenințări cu bombă în 14 locații din Zona de Securitate, ceea ce a determinat inspecții ale instalațiilor și ale zonelor adiacente. Cernăuțanu a calificat aceste acțiuni ca fiind provocări și tentative de destabilizare a situației.
Securitatea informațională și tehnologică a devenit, de asemenea, o linie frontală în lupta pentru rezultatele alegerilor. Potrivit Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), în noaptea de 28 septembrie site-urile web guvernamentale, inclusiv cele ale Comisiei Electorale Centrale și ale Agenției Serviciilor Publice, au fost supuse unui număr de peste 14 milioane de atacuri cibernetice. Pentru a atenua riscurile, STISC a suspendat temporar funcționarea mai multor resurse guvernamentale neesențiale. Cu o zi înainte, autoritățile au raportat că mii de routere Wi-Fi de acasă au fost compromise, despre care se presupune că ar fi fost planificate să fie folosite pentru a ataca serverele și infrastructura Comisiei Electorale Centrale în ziua alegerilor, pentru a bloca operațiunile acesteia.
Misiunea de observare a alegerilor a Asociației Promo-LEX a raportat identificarea a peste 1.100 de incidente care ar putea fi considerate încălcări. Multe dintre aceste cazuri, de fapt, au subminat încrederea în procesul electoral, au transformat erori organizatorice banale în probleme de stabilitate politică.
Cele mai frecvente incidente au implicat secretul votului: fotografierea și înregistrarea video a buletinelor de vot, afișarea buletinelor de vot completate, poziționarea necorespunzătoare a cabinelor de vot pentru a permite alegătorilor să își vadă opțiunile și lipsa facilităților pentru votarea cu asistența unei persoane însoțitoare. La deschiderea secțiilor de votare, s-a descoperit că aproximativ 100 de urne nu erau sigilate corespunzător. Ulterior, observatorii au înregistrat 120 de întreruperi ale supravegherii video. În 228 de cazuri, numărarea buletinelor de vot nu a îndeplinit cerințele legale.
Agitație electorală sau „relații publice negre” care vizau influențarea alegerilor au fost descoperite și în secțiile de votare, alături de prezența materialelor electorale și a bannerelor în zonele interzise și de prezența ilegală a persoanelor neautorizate în interiorul sau în apropierea secțiilor de votare. În unele locații, doi sau mai mulți alegători au intrat în cabinele de votare și au existat, de asemenea, cazuri în care aceeași persoană i-a ajutat pe alții să completeze buletine de vot. Mai mulți cetățeni au încercat să voteze folosind cărți de identitate expirate sau documente ale rudelor. În plus, au fost descoperite zeci de incidente cu listele electorale, tentative de luare de mită și alte încălcări.
S-a observat că aceste măsuri au complicat semnificativ votul pentru locuitorii din regiune. Alegerile actuale au fost marcate de o prezență scăzută la vot pentru această categorie: mai puțini alegători și-au exprimat votul comparativ cu a.2024.
Probleme de acces la vot au apărut și în Rusia, unde doar două secții de votare din Moscova au fost deschise pentru 250.000 de moldoveni cu drept de vot, fiind livrate 10.000 de buletine de vot. Oamenii s-au adunat peste noapte la ambasada Republicii Moldova și au stat la coadă pentru a vota. Între timp, poliția a fost anunțată despre transportarea organizată a alegători lor din Rusia în Belarus, considerată o „tentativă de influențare ilegală a procesului electoral”.
În ajunul scrutinului, unii experți și politicieni au remarcat posibilitatea unor încercări pe scară largă de a influența rezultatele alegerilor la secțiile de votare din străinătate, deoarece monitorizarea procesului de acolo este mai dificilă și sunt prezenți mai puțini observatori. În ziua alegerilor, rețelele de socializare au relatat în mod regulat incidente precum transportarea organizată și instruirea alegătorilor în diferite țări.
Potrivit utilizatorilor, la unele secții de votare unde numărul de alegători era mic, urnele au fost umplute cu buletine de vot aproape imediat după începerea votului. Au apărut online videoclipuri dintr-o cafenea, care arată o persoană oferind 50 de euro pentru un buletin de vot marcat pentru PAS și 20 de euro pentru fiecare alegător adus, cu o fotografie a buletinului de vot marcat ca dovadă. De asemenea, au circulat videoclipuri care arată buletine de vot marcate „Votat” pentru partidele de opoziție, despre care autorii susțin că au fost stricate și arse în mod deliberat. Oficialii guvernamentali au negat aceste informații, numind videoclipurile false.
Observatorii au înregistrat cazuri în care activitatea lor a fost blocată și capacitatea lor de a monitoriza liber procesul de votare a fost împiedicată, ceea ce a alimentat suspiciunile de manipulare. Asociația Promo-LEX a concluzionat că numărul unor astfel de incidente a crescut în comparație cu alegerile parlamentare din 2021 și alegerile prezidențiale de anul trecut. Platforma Monitorizez.eu, care monitorizează procesul electoral din Republica Moldova, a identificat sute de încălcări, inclusiv refuzul accesului observatorilor la secțiile de votare din Germania, Spania, România și Franța.
Uniunea juriștilor din Republica Moldova a declarat că reprezentanții săi ,acreditați de Comisia Electorală Centrală (CEC), au fost împiedicați să monitorizeze procesul de votare la unele secții de votare, în special în străinătate. Potrivit unui comunicat de presă, „președinții birourilor electorale au blocat accesul observatorilor, invocînd în mod eronat absența lor de pe liste”. CEC a răspuns susținînd că acestea au fost „incidente izolate” care au fost rezolvate.
Alegerile din 28 septembrie au demonstrat clar, că Moldova se află din nou la intersecția unor contradicții sistemice, unde competiția internă între elitele politice se împletește cu presiuni externe. Numeroase încălcări, atacuri cibernetice și obstacole în calea alegătorilor creează o criză persistentă de încredere în transparența procesului decizional și, mai larg, în instituțiile democratice. Aceste evenimente nu numai că ilustrează severitatea polarizării politice, dar demonstrează și disponibilitatea anumitor actori de a recurge la măsuri extreme și neconvenționale pentru a-și atinge obiectivele. Pașii viitori ai guvernului, deschiderea către criticile publice și dialogul cu toate părțile interesate vor determina capacitatea lui de a construi încredere și de a asigura o dezvoltare politică durabilă.
Ion Munteanu
Preluat de la: Noi.md