Țara a numit, de asemenea, un fost director executiv al companiei petroliere de stat pentru a servi drept președinte al conferinței ONU. Azerbaidjan, țara care urmează să găzduiască următoarea conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, are planuri de a-și crește producția de gaze cu o treime în următorii 10 ani, scrie truthout.org. Rezultatele, publicate luni de Global Witness, se bazează pe preocupările legate de cât de eficient va aborda o COP29 găzduită de Azerbaidjan criza climatică, având în vedere dependența țării de combustibilii fosili și decizia sa de a numi un fost executiv al companiei petroliere de stat ca președinte al conferinței.

“Traficanții de droguri nu rezolvă dependența de droguri, iar petrostatele nu vor rezolva criza climatică”, a declarat Dominic Eagleton, militant senior la Global Witness. “Pe măsură ce ne îndreptăm spre colapsul climatic, ni se cere acum să ne punem viitorul în mâinile Azerbaidjanului, un petrostat care este susținut de supermarile companii petroliere și își crește masiv producția de gaze”.

Analiza Global Witness s-a bazat pe date de la agenția de informații de afaceri Rystad Energy. Potrivit datelor, companiile de combustibili fosili, inclusiv BP, TotalEnergies, compania națională de petrol a Iranului și cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, Lukoil, vor investi 41,4 miliarde de dolari în gazul azer în următorul deceniu, doar aceste patru companii cheltuind 16,8 miliarde de dolari. Suma totală de 41,1 miliarde de dolari ar fi suficientă pentru a instala peste 1.170 de turbine eoliene offshore.

În același timp, companiile de combustibili fosili vor extrage 411 miliarde de metri cubi (bcm) din câmpurile de gaze din Azerbaidjan în următorii 10 ani, ceea ce ar elibera 781 de milioane de tone metrice de dioxid de carbon în atmosferă. Este mai mult decât dublu față de ceea ce arde Regatul Unit într-un an. În total, câmpurile de gaze din Azerbaidjan sunt programate să-și crească producția cu o treime, de la 37 de miliarde de metri cubi în 2024 la 49 de miliarde de metri cubi în 2033. Cu toate acestea, oamenii de știință au avertizat că următorul deceniu este crucial pentru reducerea rapidă a utilizării combustibililor fosili, pentru a menține obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 ° C peste nivelurile preindustriale. Cel mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice afirmă că, pentru a menține o șansă de 50 % la atingerea obiectivului de 1,5 °C, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu 43 % față de nivelurile din 2019 până în 2030 și cu 60 % până în 2035. Știrile din Azerbaidjan vin după ce activiștii pentru climă au declarat că rezultatul COP28, găzduit de Emiratele Arabe Unite și prezidat de șeful companiei petroliere de stat a țării, a dus la un acord plin de lacune pentru industria combustibililor fosili, care nu a promis eliminarea treptată a combustibililor fosili. “Ce glumă bolnavă”, a postat expertul în știința sistemelor climatice Paul Beckwith pe rețelele de socializare ca răspuns la datele Global Witness. “COP29 este deja o farsă ca COP28” Eagleton a adăugat: “Avem nevoie ca elaborarea politicilor climatice să fie condusă de lideri climatici, nu de țări cu un interes legitim în menținerea lumii dependente de petrol și gaze”. Există, de asemenea, preocupări legate de drepturile omului legate de combustibilii fosili din Azerbaidjan. Global Witness a declarat pentru The Guardian că doar două proiecte de petrol și gaze operate de BP au adus țării de peste patru ori mai mult decât a cheltuit pentru armată din 2020. Unii au spus că veniturile din combustibili fosili ale Azerbaidjanului sunt folosite pentru a-și finanța campania militară de reîncorporare a regiunii separatiste Nagorno-Karabah. O invazie din septembrie a forțat mai mult de jumătate din populația teritoriului să fugă în Armenia de-a lungul unui singur drum, într-un exod vizibil din spațiu, după cum a raportat “PBS NewsHour” la acea vreme. Guvernul azer este, de asemenea, cunoscut în general ca fiind corupt și represiv, potrivit Global Witness. În ciuda acestui fapt, Uniunea Europeană a privit Azerbaidjanul ca pe un substitut pentru gazul rusesc în urma invaziei sale în Ucraina. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnat un acord cu Ilham Aliyev din Azerbaidjan în 2023 pentru a dubla exporturile de gaze ale țării către Europa până în 2027. În decembrie, Aliyev a declarat că țara “se îndreaptă cu încredere spre obiectiv”, potrivit The Guardian. În același timp, combustibilii fosili azeri contribuie, de asemenea, la finanțarea războiului Rusiei în Ucraina prin intermediul companiei Lukoil, care deține o participație de 19,99% în câmpul Shah Deniz al țării, precum și o parte din conducta care transportă gaze din câmp în Europa, a spus Global Witness.

Preluat de la: Timpul.md