ISW arată că propagandiștii ruși din Republica Moldova promovează narațiuni asemănătoare celor folosite pentru a justifica incursiunea din Ucraina. Iar asta înseamnă că președintele Vladimir Putin și-ar putea„ abandona eforturile de a soluția conflictul transnistrean pe cale diplomatică”, și în schimb, să plănuiască o invazie pe scară largă a Moldovei.
Însă amenințarea unei invazii rusești în R. Moldova prin Ucraina este în prezent extrem de redusă, susțin strategii americani. Dar, condițiile actuale se pot schimba în viitor, „permițând Rusiei să invadeze și să ocupe mai mult din Moldova decât o face în prezent în Transnistria”, adaugă ei.
„Viitorul Moldovei ca stat independent și suveran este direct legat de rezultatul războiului Rusiei în Ucraina și afectează planificarea NATO pentru apărarea flancului său estic”.
În acest sens, experții ISW atrag atenția că ajutorul occidental acordat atât Ucrainei, cât și Moldovei este vital pentru capacitatea acestor state de a rezista influenței și agresiunii Rusiei și de a împiedica forțele ruse să amenințe NATO.
ISW: După Kiev, Moscova vizează Chișinăul
Strategii de la Institutul pentru Studiul Războiului susțin că Rusia ar putea să invadeze Republica Moldova, dacă va învinge în Ucraina. Concret, în cazul unei încetări a focului, rușii ar putea stabili linii de comunicare cu Transnistria prin reluarea zborurilor din Rusia deasupra spațiului aerian ucrainean, permițând Moscovei să își consolideze forțele și mijloacele în regiunea separatistă pentru viitoare operațiuni militare împotriva Moldovei.
Și ocuparea militară a Crimeei și a regiunii Herson ar crește, de asemenea, posibilitatea ca Rusia să fie capabilă să își reconstituie forțele pentru a invada și ocupa cu succes întreaga Moldovă din Ucraina, pe uscat sau pe mare, la o dată ulterioară.
Iar o invazie a Moldovei devine și mai probabilă în cazul în care Rusia va ocupa în viitor regiunile Nikolaiev și Odesa, ca să nu mai vorbim de întreaga Ucraină.
Așadar, cât timp Ucraina rezistă, Rusiei îi va fi greu să invadeze Republica Moldova. Nici cei 1.500 de soldați ruși din Transnistria nu îi sunt de mare ajutor acum și, tocmai de aceea, Moscova e foarte interesată de războiul hibrid la care se pricepe foarte bine. Și a încercat deja să destabilizeze Chișinăul, aruncând cu bani prin acoliții săi ca Ian Șor pentru a influența votul la prezidențiale și referendum.
De ce e esențial ca R. Moldova să adere la UE
Kremlinul a profitat de exclava sa militară de lungă durată din Transnistria și de legăturile politice și economice aprofundate din Moldova pentru a împiedica integrarea occidentală a țării și va continua să facă acest lucru, avertizează ISW.
„Rusia și-a sporit, de asemenea, în mod semnificativ legăturile cu regiunea autonomă moldovenească Găgăuzia începând cu martie 2024. Politicianul moldovean de opoziție Ilan Șor, pro-Kremlin, sancționat de SUA, a fost parte integrantă a extinderii operațiunilor de influență malefică a Rusiei în Moldova, în special în Găgăuzia. Aceste legături de lungă durată și tot mai strânse oferă Kremlinului multiple instrumente prin care să influențeze societatea și politica moldovenească – și europeană”, mai arată Institutul pentru Studiul Războiului.
Dacă Maia Sandu rămâne președinte, experții ISW cred că Rusia va încerca să obțină o majoritate pro Moscova la parlamentarele de anul viitor, dar și la schimbarea judecătorilor de la Curtea Constituțională, tot în 2025. Pentru NATO, spun strategii americani, orice avans rusesc în Republica Moldova, vulnerabilizează flancul estic al NATO, de aceea este esențial ca Republica Moldova să se integreze în structurile europene.
Alegerile prezidențiale din 20 octombrie din Republica Moldova vor avea loc odată cu un referendum care va întreba alegătorii dacă susțin modificările constituționale care să permită Republicii Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, să adere la Uniunea Europeană.
Cel mai recent sondaj, prezentat în septembrie 2024, arată că Maia Sandu rămâne favorita competiţiei pentru funcţia de preşedinte, cu circa 36 la sută din intenţiile de vot.
Potrivit sondajului, Maia Sandu este urmată de Alexandr Stoianoglo, susţinut de PSRM (socialiştii fostului preşedinte Igor Dodon) – 10 la sută, Renato Usatîi, reprezentant al Partidului Nostru – 7,5 la sută, şi Irina Vlah, candidat independent, fostă guvernatoare a regiunii semiautonome Găgăuzia – 4 la sută.
Preluat de la: Unimedia.info