Sincer vorbind, „investigația” apărută pe site-ul Stopfals, la drept vorbind, provoacă nedumerire. Acuzînd redacția site-ului și autorul publicațiilor de „falsificare” și „manipulare”, înșiși autorii Stopfals fac acest lucru fără a avea nicio bază probatorie, aducînd argumente destul de slabe, iar majoritatea acuzațiilor se încadrează în definiția „judecăților de valoare”.
Redacția noastră a solicitat un comentariu de la autorul seriei de articole și videoclipuri, Victor Marahovschi, cerîndu-i să analizeze toate acuzațiile, punct cu punct, cu documente în mînă, și să clarifice ce conțin articolele și videoclipurile sale și dacă atacurile la adresa acestora corespund realității. Publicăm mai jos răspunsul său. Și din moment ce Stopfals citește materialele noastre cu mare atenție, acest răspuns va fi pentru angajații lor un fel de master-class despre cum trebuie demascate falsurile. Băieți, e timpul să învățați să lucrați ca niște oameni maturi, cu toată responsabilitatea.
***
Acuzație: „Folosirea unor expresii precum „reforme impuse” este propagandă”
Dezmințire:
Autorul folosește această expresie deoarece în document se afirmă în mod explicit că finanțarea se va face numai după îndeplinirea unui set de reforme predefinite, convenite cu Comisia Europeană:
„Disbursements of EU funding will be conditional upon progress achieved in the implementation of reforms” („Debursarea fondurilor UE va fi condiționată de progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor”.
– pagina 2, alineatul 3
Finanțarea nu este garantată, ea depinde de îndeplinirea unor condiții. Aceste condiții nu sînt stabilite de Moldova, ci în cadrul unei proceduri comune cu Comisia Europeană. Aceasta este natura condiționată a ajutorului, nu este o subvenție gratuită.
Acuzație: „În articol se menționează că una dintre principalele amenințări este încălcarea principiului separării puterilor, dar nu oferă referințe sau citate. Este o generalizare și o dezinformare”.
Dezmințire:
Această afirmație nu este neîntemeiată, ea se bazează pe dispozițiile articolelor 5, 12 și 19 din COM(2024) 469 final, propuse oficial de Comisia Europeană. Aceste articole stabilesc în mod clar mecanismele prin care:
● finanțarea Moldovei depinde de evaluarea Comisiei Europene a implementării reformelor în domeniul justiției;
● Comisia Europeană poate suspenda sau reduce plățile în cazul în care condițiile nu vor fi îndeplinite.
Acest lucru nu înseamnă neapărat o încălcare, dar creează un risc de influență a unei puteri (executivul UE) asupra alteia (sistemul judiciar din Moldova) – despre aceasta este vorba în publicație.
1. Articolul 5 alineatul (1), p. 14 – Condițiile prealabile pentru sprijin:
„Preconditions for the support under the Facility shall be that Moldova upholds and respects effective democratic mechanisms, including… an independent judiciary and the rule of law„. („Condițiile prealabile pentru acordarea de sprijin în cadrul mecanismului suînt ca Republica Moldova să susțină și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv… un sistem judiciar independent și statul de drept”).
Aceasta înseamnă: UE evaluează în ce măsură sistemul judiciar din Moldova corespunde acestor criterii. Acesta nu mai este un control pur intern.
2. Articolul 12, p. 7 – Evaluarea agendei de reforme:
„The Commission will assess the Reform agenda according to the criteria laid out in Article 12. It will adopt an implementing decision as described in Article 13 setting out the indicative amount of the loan support to be disbursed…” (Comisia va evalua programul de reformă în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 12. Aceasta va lua o decizie cu privire la punerea sa în aplicare, așa cum se menționează în articolul 13, unde va fi stabilită valoarea orientativă a sprijinului sub formă de împrumut care urmează să fie oferit).
Acest lucru vorbește despre faptul că, Comisia mai întîi verifică dacă reformele corespund criteriilor și abia apoi stabilește suma finanțării. Parlamentul Moldovei nu este ultima instanță.
3. Articolul 19, pag. 7 – Reținerea fondurilor:
“Payments will take place … In case of a negative assessment by the Commission, a part of the amount […] will be withheld… No amount will be paid for… steps that have not been met by 31 December 2028”. („Plățile vor fi efectuate… În cazul unei evaluări negative din partea Comisiei, o parte din suma […] va fi reținută… Nu va fi plătită nicio sumă pentru… etapele care nu au fost îndeplinite pînă la 31 decembrie 2028”).
Aceasta înseamnă: UE are dreptul unilateral – în baza evaluării sale – să rețină sau să anuleze finanțarea dacă consideră că Moldova nu reformează în mod corespunzător justiția (în acest caz).
Prin urmare:
Formularea „una dintre principalele amenințări este încălcarea principiului separării puterilor”nu este propagandă, dar reprezintă o interpretare legitimă a modului în care este structurat mecanismul de finanțare: UE nu numai că finanțează, dar și influențează structura reformelor printr-un sistem de condiții și verificări.
Acest lucru nu înseamnărenunțarea la suveranitate, dar ridică problema demarcației fine dintre sprijin și guvernanță, ceea ce ar trebui să facă obiectul unei dezbateri publice.
Acuzație : „Expresia „gestionare externă”este o manipulare”
Dezmințire:
Expresia „gestionare externă” nu este folosită în documentul oficial, iar nici autorul acestuia nu a afirmat acest lucru direct. Cu toate acestea, documentul descrie mecanismele prin care deciziile-cheie – inclusiv aprobarea reformelor, calendarul plăților și distribuirea fondurilor – se află sub controlul Comisiei Europene, nu al parlamentului Moldovei.
Iată citatul exact din COM(2024) 469 final, pagina 7, alineatul 4:
”Payments will take place on a semi-annual basis, following Moldova’s submission of a request to release the funds after having satisfactorily met the relevant payment conditions in the form of qualitative and quantitative steps to be undertaken. In case of a negative assessment by the Commission, a part of the amount corresponding to the payment conditions that have not been met will be withheld. The withheld funds can only be released once Moldova has duly justified, as part of the subsequent request to release funds, that it has taken the necessary measures to ensure the relevant payment conditions have been satisfactorily met. Article 19 also sets out that no amount will be paid for qualitative or quantitative steps that have not been met 31 December 2028 while it authorises the Commission to reduce amounts if the EU’s financial interests are affected or if Moldova is in serious breach of an obligation in the agreements concluded under the Facility” (Plățile se vor efectua semestrial, în urma depunerii de către Republica Moldova a unei cereri de eliberare a fondurilor, după ce aceasta a îndeplinit în mod satisfăcător condițiile de plată relevante care iau forma unor etape calitative și cantitative care trebuie îndeplinite. În cazul unei evaluări negative din partea Comisiei, va fi reținută o parte din suma corespunzătoare condițiilor de plată care nu au fost îndeplinite. Fondurile reținute pot fi deblocate numai după ce Republica Moldova a justificat în mod corespunzător, ca parte a cererii ulterioare de deblocare a fondurilor, faptul că a luat măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor de plată relevante. Articolul 19 prevede, de asemenea, că nu se va plăti nicio sumă pentru etapele calitative sau cantitative care nu au fost îndeplinite la 31 decembrie 2028, Comisia fiind autorizată să reducă sumele în cazul în care sunt afectate interesele financiare ale UE sau în cazul în care Republica Moldova încalcă grav o obligație prevăzută în acordurile încheiate în cadrul mecanismului.).
– p. 7, alineatul (4)
Aceasta înseamnă că:
– fiecare plată este condiționată de o evaluare favorabilă din partea Bruxelles-ului;
– dacă Comisia Europeană decide că nu sunt îndeplinite condițiile – plata va fi suspendată sau redusă;
– deciziile privind alocarea fondurilor nu sînt luate automat, dar în baza unei evaluări unilaterale din partea Comisiei.
Astfel, gestionarea fondurilor și evaluarea reformelor sînt scoase în afara suveranității naționale, chiar dacă formal responsabilitatea rămîne a Republicii Moldova.
În acest context, expresia „control extern” sau „condiționalitate externă” nu este propagandă, dar o descriere corectă a mecanismului, consacrat în acord.
Acuzație : „Discursul despre drepturile LGBT, politica de gen, incluziune – este o demonizare a valorilor europene”
Dezmințire:
Documentul într-adevăr conține angajamentele Moldovei în aceste domenii. Acest lucru este consacrat oficial în document:
„In addition to boosting socio-economic convergence, the Facility should also help accelerate reforms related to the fundamentals of the enlargement process including rule of law, fundamental rights, inter alia, the rights of refugees, of persons belonging to minorities, including national minorities and Roma, as well as the rights of lesbian, gay, bisexual, transgender and intersex (LGBTI) persons”. (Pe lîngă stimularea convergenței socioeconomice, mecanismul ar trebui să contribuie și la accelerarea reformelor legate de elementele fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv statul de drept, drepturile fundamentale, printre altele, drepturile refugiaților, ale persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv minoritățile naționale și romii, precum și drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI)).
Aceasta nu este o critică la adresa UE, ci o constatare a faptelor: includerea acestor angajamente face parte din acord și este important să vorbim deschis despre ele.
Acuzație: „Se creează un conflict fals între standardele europene și identitatea națională”
Dezmințire:
Poziția autorului nu este o juxtapunere a valorilor, ci o apărare a dreptului Moldovei la o adaptare echilibrată a reformelor la realitățile sale. Documentul prevede o transformare amplă a tuturor sferelor:
“The general objectives of the Facility shall be to: (a) support the enlargement process by accelerating the alignment with Union values… (c) accelerate the socio-economic convergence of Moldova’s economy with the Union”. („Obiectivele generale ale mecanismului sînt: (a) să sprijine procesul de extindere prin accelerarea alinierii la valorile Uniunii…. (c) să accelereze convergența socioeconomică a economiilor Republicii Moldova cu cea a Uniunii”)
– articolul 3, alineatul (1) pagina. 11
În același timp, acesta nu conține un capitol aparte sau o garanție pentru păstrarea specificului cultural sau educațional al țării. Autorul doar atrage atenția asupra faptului că aceste aspecte trebuie discutate public și cu respect pentru a asigura încrederea societății.
Acuzație : Într-un videoclip publicat pe 10 iulie, Marahovschi alimentează speculațiile privind vînzarea pămînturilor din Republica Moldova.
Dezmințire :
În nicio într-o parte a videoclipului nu se spune că „pămînturile au fost vîndute” sau că acest lucru se întîmplă în mod oficial.
Textul publicației este imaginativ și civic. Nu operează cu cifre, nume de companii sau acuzații la adresa anumitor persoane. Este o declarație morală și filosofică, nu un reportaj cu privire la o anumită tranzacție.
Fraze de genul „Pămîntul moldovenesc nu este doar o bucată de pămînt. Este pîinea. Sînt oasele strămoșilor” nu sînt acuzații faptice, dar reflectă îngrijorarea față de tendințele legate de:
● Riscul creșterii ponderii terenurilor care trec în mîini private (inclusiv beneficiari străini),
● Schemele prin care terenurile agricole sînt înregistrate prin intermediul unor firme proxy.
Raportul oficial al Departamentul de Stat al SUA (State Department – Investment Climate Statement 2022)
Aceasta este o confirmare clară: companiile cu capital străin înregistrate în Moldova au achiziționat într-adevăr terenuri agricole prin intermediul lacunelor din legislație. Acesta nu este un zvon – este un fenomen documentat, verificat, reflectat într-un raport oficial american.
Concluzie:
● Articolul „Pămîntul nu este marfă” nu distribuie dezinformări;
● Nu confirmă faptul vînzării, dar avertizează asupra riscului de a pierde controlul;
● Forma este moral-politică, nu juridică sau economică;
● Acuzația de „narațiune falsă” este nefondată și motivată politic.
Acuzație : „Nu trebuie comparată emigrația cu deportările – asta este o provocare”
Dezmințire:
1. Comparația nu se referă la natură, ci la amploarea pierderilor umane
În publicație se menționează în mod clar diferența dintre deportările forțate și emigrarea modernă: „Nu în vagoane de marfă, desigur, dar în autobuze, avioane sau mașini”.
Acest lucru subliniază diferența după formă, dar comparația se referă la prețul demografic pe care îl plătește țara în ambele cazuri.
2. Exodul populației este recunoscut ca o problemă chiar și în documentul UE
Textul oficial COM(2024) 469 final recunoaște amploarea subdezvoltării socioeconomice:
„One of the poorest countries in the region, the Moldovan Gross Domestic Product (GDP) per capita remains at 29% of the EU average, indicating a significant convergence gap with the EU” (Moldova este una dintre cele mai sărace țări din regiune, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor rămîne la nivelul de 29% din media UE, indicînd un decalaj semnificativ de convergență cu UE).
– Pag. 1, paragraful 2.
Acest lucru confirmă faptul că sărăcia rămîne un factor sistemic care, potrivit autorului, determină oamenii să plece.
3. Faptul migrației și al angajării în străinătate este recunoscut.
Documentul prevede în mod explicit:
„…support employment policies, including labour rights and measures to reduce undeclared work and prevent brain drain…” (sprijinirea politicilor de ocupare a forței de muncă, inclusiv a drepturilor de muncă și a măsurilor de reducere a muncii nedeclarate și de prevenire a exodului de creiere).
– Pag. 12, articolul 3.2(l)
Astfel, UE recunoaște exodul creierelor (brain drain).
4. Autorul s-a întrebat, nu a stabilit un verdict
Publicația este o prezentare politică a problemei:
– Autorul și-a pus întrebarea: ne putem permite pierderea cu o asemenea viteză a populației?
– Aceasta nu este o propagandă, dar un îndemn de a conștientiza faptul că reformele nu compensează pierderile demografice.
Concluzie:
Comparația cu „Trenul durerii” este o metaforă, nu o substituire de concepte. Ea reflectă amploarea tragediei – zeci de mii de persoane plecate anual…
Aceste date sînt confirmate și de statistici, și de formularea oficială din documentului UE, care recunoaște întîrzierile și brain drain, dar nu propune mecanisme de menținere reală a populației.
A vorbi despre aceasta nu înseamnă manipulare, dar responsabilitate civică.
Acuzație: „În videoclipul din 24 iunie, Marahovschi promovează o narațiune falsă a propagandei Kremlinului despre “preluarea controlului Republicii Moldova de către străini”, susținînd că autoritățile ”vînd țara pe bucăți””.
Dezmințire: aceasta nu este o retorică anti-europeană, dar o poziție pro-europeană – dar cu prioritatea suveranității
1. Sprijin direct pentru reforme, dar cu control democratic.
În videoclip se spune clar:
„Nu sînt împotriva reformelor…”.
Aceasta înseamnă că autorul nu neagă necesitatea unor schimbări, dar se declară pentru ca aceste reforme să fie transparente, discutate și adaptate interesului național.
2. Scopul este interesul cetățenilor, nu conflictul cu UE.
În centrul criticii se află nu UE (care este văzută ca un partener necondiționat), dar poziția propriului guvern, care, în opinia autorului, nu a asigurat un dialog cu cetățenii:
„Fără referendum, fără discuții…”.
Aceasta nu este o critică la adresa UE, dar un îndemn către autorități să fie mai responsabile atunci cînd iau decizii.
3. Poziția – pentru UE. Dar în cadrul unui parteneriat egal
În videoclip se menționează direct:
„Sînt pentru o țară care decide singură… pentru sat, care primește ajutor, nu instrucțiuni… pentru pensionari care sînt respectați… pentru copii care sînt crescuți de părinții lor”.
Este un manifest al responsabilității și suveranității, nu al dușmăniei. O astfel de poziție nu este împotriva UE, dar este în concordanță cu spiritul autoguvernării și al democrației pe care se bazează UE.
Aceasta nu este o retorică antieuropeană, dar o poziție echilibrată, proeuropeană, a unui cetățean care sprijină reformele, dar cere ca acestea să nu distrugă suveranitatea, să nu înlocuiască voința poporului cu directive externe și să nu transforme democrația în guvernare în baza unor instrucțiuni. Declarațiile din videoclip sînt un îndemn la respect pentru cetățeni, pentru instituțiile naționale, pentru valorile familiale și culturale. Este un vot pentru o Europă a partenerilor egali, nu a executorilor subordonați. A fi „pentru reforme” nu înseamnă a tăcea atunci cînd reformele sînt puse în aplicare fără a lua în considerare opinia societății. Aceasta este esența adevăratei democrații europene.
4. Menționări pozitive ale țărilor UE
În videoclip sînt oferite exemple pozitive concrete de țări UE care își apără suveranitatea:
● Ungaria:
„…își apără cetățenii, Constituția…”
● Polonia:
„…a refuzat să se supună cerințelor altora, dacă acestea contravin intereselor familiei, copiilor și tradițiilor”.
● Serbia (nu este membră a UE, dar se află în context european):
„…nu acceptă cote de migrație, cere respect față de politica națională”.
Acest lucru subliniază faptul că autorul nu respinge UE, dar cere să se ia exemplu de la țările puternice care aplică politica europeană în interesul cetățenilor lor.
5. Argumentele sînt susținute de însuși documentul COM(2024) 469 final
Adică:
● Comisia Europeană evaluează progresul reformelor.
● Ea decide dacă să transfere bani sau nu.
● În cazul unui progres nesatisfăcător – poate reduce, amîna sau anula tranșele.
Aceasta nu este o speculație, ci logica oficială a documentului. Menționarea acesteia nu este „propagandă”, dar o constatare exactă a normei juridice.
Concluzie: acuzația este nefondată
În articole:
● nu există insulte la adresa UE – dimpotrivă, există recunoaștere a realizărilor sale și respect pentru țările sale puternice;
● nu există citate inventate – toate concluziile se bazează pe textul COM(2024) 469 final;
● nu există „narative ale Kremlinului” – există o poziție suveranistă, similară cu cea susținută de Ungaria, Polonia și alte țări.
Critica nu înseamnă propagandă. Solicitarea unui referendum și a unui dialog deschis este un principiu democratic. Indicarea riscurilor nu înseamnă minciună, dar responsabilitate civică.
Concluzie
Scopul acestor materiale nu este confruntarea cu Uniunea Europeană, dar o discuție deschisă și responsabilă despre viitorul Moldovei. Autorul nu respinge ajutorul UE și susține mișcarea Moldovei în direcția europeană, deoarece crede în valorile democrației, demnității și dreptății.
Dar, în același timp, el consideră că este necesar:
– Să înțelegem clar prețul și condițiile sprijinului propus;
– Să fie discute public problemele sensibile, cu participarea societății, nu pe culoare;
– Să fie protejat dreptul țării la o decizie suverană, echilibrată și orientată național.
Aceasta nu este doar datoria noastră democratică internă, dar acest lucru corespunde principiilor stabilite în documentul în sine. În special, în articolul 4 (2) (pag. 12) este subliniat:
“Cooperation under the Facility shall be needs-based and shall promote the development effectiveness principles, namely ownership of development priorities by Moldova a focus on clear conditionality and tangible results, inclusive partnerships, transparency and mutual accountability…” (Cooperarea în cadrul mecanismului se bazează pe nevoi și promovează principiile eficacității dezvoltării, și anume asumarea priorităților de dezvoltare de către Republica Moldova, punerea accentului pe condiționalități clare și rezultate concrete, instituirea unor parteneriate favorabile incluziunii, asigurarea transparenței și a răspunderii reciproce…).
Despre aceasta este vorba: reformele trebuie să aparțină Moldovei însăși – societății, experților, oamenilor, dar nu să fie o îndeplinire formală a unor condiții. Autorul nu este împotriva UE – el este pentru UE, dar ca un parteneriat în care sînt respectate nu numai regulile, dar și dreptul poporului de a participa la luarea deciziilor. Anume aceasta este adevărata valoare europeană.
Preluat de la: Noi.md