Degradarea monumentului are loc mai mult în partea interioară a pilonilor, dat fiind că aici pătrunde mai puțină lumină, explică expertul în patrimoniu, Ion Ștefăniță.

La distrugerea monumentului participă și omul, oricît de regretabil ar fi acest lucru.

Într-o notă pe care am primit-o de la Ministerul Culturii se arată că „Arcul de Triumf cade sub incidența legii monumentelor, care prevede că acestea aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale”.

În ultimii zece ani, instituția nu a comandat elaborarea unui proiect de restaurare a Arcului, se arată în nota informativă citată. Ministerul Culturii a evitat, de altfel, să ne spună cîți bani au fost alocați din bugetul de stat pentru restaurarea și conservarea monumentelor istorice în anii 2021-2024.

Protejarea monumentelor este de competența autorităților administrației publice locale de nivelul doi și tot ele trebuie să prevadă, după caz, resurse financiare pentru protejarea și întreținerea monumentelor, conchide Ministerul Culturii.

Am trimis și o solicitare la Primăria Chișinău, dar nu am primit un răspuns, deocamdată. Responsabilii de comunicare ne-au spus doar că monumentul din centrul orașului este unul de importanță națională și, respectiv, este în proprietatea ministerului de resort. În gestiunea Primăriei este doar Ceasul de pe Arcul de Triumf, afirmă responsabilii de comunicare.

„Porțile Sfinte”, numite sub regimul sovietic „Arcul Victoriei”, reprezintă un monument de arhitectură comemorativ al biruințelor armatei rusești în fața trupelor otomane în războiul dintre 1806 -1812. A fost construit în 1841 după proiectul arhitectului Luca Zaușkevici, care s-a inspirat din schița Arcului de Triumf din Roma.

Preluat de la: Noi.md