Reprezentații Biroului Național de Statistică au explicat că opțiunea a fost inclusă în formularul de recenzare, întrucât oamenii au folosit termenul de „moldovenească”.
49,2% dintre respondenți au declarat moldoveneasca drept limbă maternă, în scădere față de 56,9% în 2014. Limba română a fost indicată de 31,3% dintre persoane, față de 23,2% în urmă cu zece ani. Limba rusă rămâne cu 11,1% în 2024, în creștere față de 9,9% în 2014.
Limba gagauză a fost declarată de 3,8% dintre respondenți, iar limba ucraineană de 2,9%. Limba bulgară a fost menționată de 1,2%, iar romani de 0,3%. În final, „Alte limbi” reprezintă 0,2%.
„Biroul Național de Statistică a publicat primele date ale recensământului, iar dincolo de cifrele evidente, 4 realități sunt mai puțin discutate”, scrie expertul economic Veaceslav Ioniță. Acesta a prezentat, într-o analiză, „cele patru cifre care spun totul despre Moldova”.
La 30 ianuarie, Biroul Național de Statistică a prezentat rezultatele preliminare ale Recensământului populației și locuințelor 2024. Potrivit acestora, populația Moldovei a scăzut de la aproape 2,8 milioane la 2,4 milioane de locuitori.
Numărul tinerilor din Republica Moldova este în declin, arată rezultatele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor. Procentul persoanelor cu vârsta între 15 și 24 de ani a scăzut la 10,6%, comparativ cu 14,7% în anul 2014.
Totodată, ponderea persoanelor vârstnice a crescut. Astfel, conform datelor preliminare ale Recesământului, 18,2% din populație are vârsta de 65 de ani sau mai mult, comparativ cu 11,3% în 2014.
Pe 8 aprilie 2024 a luat start Recensământul Populației și Locuințelor 2024, care a durat până pe 7 iulie, cetățenii fiind obligați să răspundă la întrebările recenzorilor, în caz contrar, urmând să fie sancționați cu amenzi de până la 2500 de lei, potrivit Biroului Național de Statistică.
Unele dintre întrebările din Recensământ, însă, au provocat anumite confuzii. Spre exemplu, întrebarea „care este numărul de copii născuți-vii la data de 8 aprilie 2024?”
Alte întrebări din cadrul chestionarului prezentat cetățenilor în cadrul recensământului populației și locuințelor au provocat nedumerire și indignare în rândurile internauților, dar și critici din partea unor politicieni. În context, fostul premier, Ion Chicu, a sugerat „mai marilor pe Recensământ să vină urgent cu explicații, privind sensul și relevanța unor întrebări incluse în chestionar”.
Premierul Dorin Recean s-a arătat indignat pe zarva făcută pe rețelele de socializare, privind întrebările de la Recensământ. „Avem mai mulți experți, peste noapte. Întrebările au fost bine formulate, ca să putem pune la dispoziția autorităților și mediului de afaceri informațiile care sunt necesare”, a notat prim-ministrul.
Potrivit Biroului Național de Statistică, recensământul a fost finanțat din bugetul de stat al Republicii Moldova, dar și cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, în special Uniunea Europeană și UNFPA, care oferă BNS suport tehnic și financiar în cadrul proiectului „Sprijin pentru Biroul Național de Statistică în desfășurarea Recensământului populației și locuințelor din 2024” în perioada de pregătire și desfășurare a RPL. Valoarea totală a proiectului este de 2 milioane 75 de mii de euro, dintre care 2 milioane sunt oferite de UE, iar 75 mii euro din partea UNFPA.
Preluat de la: Unimedia.info