Igor Dodon șantajează magistrații Curții Constituționale prin faptul că în cazul în care ei vor da curs sesizării opoziției privind neconstituționalitatea mai multor prevederi din acordul de credit cu Rusia, atunci, începând cu 1 mai, nu se vor achita pensiile și salariile. Totodată, mai mulți deputați socialiști au început o campanie amplă de defaimare a judecătorilor Înaltei Curți, acuzându-i că ar face jocul unor „grupări criminale”. Reporterii Deschide.MD au apelat la ajutorul fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, pentru a înțelege mai bine situația în care se află astăzi Înalta Curte, dar și cum ar trebui să acționeze în contextul ultimelor evenimente.

– Domnule Tănase, în cadrul unui briefing de presă, Igor Dodon a declarat că în cazul în care Curtea Constituțională nu va respinge sesizarea opoziției cu privire la acordul de credit din partea Rusiei, atunci începând cu 1 mai nu se vor achita pensiile și salariile. Ar fi aceste declarații un șantaj din partea șefului statului?

Alexandru Tănase: Declarațiile Președintelui Dodon sunt la fel de hazardate ca și declarațiile premierului Ion Chicu care acuza deputații din opoziție ca au contestat la CCM decizia de angajare a răspunderii pentru o serie de legi ce vizează țigările, magazinele duty free și taxele pentru resurse naturale.

Prin asemenea declarații, președintele Dodon încearcă să exercite presiunii pe judecătorii CCM, culpabilizându-i din oficiu, pentru lucruri pentru care ei nu au nici o responsabilitate. Într-un stat de drept fiecare instituție trebuie să-și facă datoria așa cum e scris in Constituție. Parlamentul a învestit un Guvern care este obligat să plătească pensii și salarii, iar Curtea constituțională are obligația să verifice daca actele juridice adoptate de acest guvern, sunt în conformitate cu Constituția. Astfel:

– Guvernul este cel responsabil pentru plata pensiilor si salariilor si nu Judecători Curții Constituționale.

– Guvernul este obligat să negocieze acordurile internaționale dar sa nu semneze fără discernământ tot ce li se pune pe masă.

– Guvernul era obligat să aibă o expertiză a acestui acord înainte ca ambasadorul Neguță sa-l semneze și nu după ce a fost supus procedurii de ratificare.

– Guvernul era obligat să discute cu opoziția parlamentară condițiile acestui împrumut, deoarece el va fi restituit de către toți contribuabilii țării nu doar de către membrii PSRM.

– Există zeci de acorduri semnate, care așa și nu am mai ajuns ă fie ratificate, prin urmare tot Guvernul este responsabil de decizia de a supune ratificării în parlament un acord cu multe semne de întrebare.

În consecință, Guvernului și nu Curții Constituționale îi va reveni integral responsabilitatea pentru eventuala neconstituționalitate a acestui acord.

Ideea că un judecător constituțional, în loc să se ghideze de normele constituționale ar trebui să țină cont de capacitatea guvernului de a-și face datoria, este contrară principiilor statului de drept

– Curtea Constituțională este o instituție independentă care se supune doar Constituției. Este obligată Curtea Constituțională să țină cont de capacitatea de plată a Guvernului?

Alexandru Tănase: Însăși ideea că un judecător constituțional, în loc să se ghideze de normele constituționale ar trebui să țină cont de capacitatea guvernului de a-și face datoria, este contrară principiilor statului de drept. Curtea are obligația constituțională de a verifica dacă actele adoptate de Președinte, Guvern, Parlament sunt în conformitate cu Constituția. În cazul în care unul din aceste acte este contrar constituției, judecători constituționali au obligația să-l înlăture de la aplicare. Acesta obligație izvorăște din Constituție și nu este subordonată voinței politice a Guvernului, sau condiționată de capacitatea acestuia de a-și facă datoria.

Orice încercare de a pune pe seama CCM propria incapacitate de negocia un împrumut, reprezintă pe de o parte o manipulare a opiniei publice, iar pe de altă parte o modalitate de exercitare a presiunilor asupra judecătorilor constituționali.

Judecători constituționali sunt obligați să ia decizii doar din perspectiva corespunderii sau nu a acestui acord cu normele din constituției, nu și din perspectiva capacității guvernului de a-și îndeplini atribuțiile. Daca Guvernul nu este capabil să plătească pensiile si salariile, nu are de cât să demisioneze, iar Parlamentul să învestească un guvern capabil să-și facă datoria.

– Cum ar trebui să procedeze Curtea Constituțională în cazul dat, fiind presată și umilită de actorii politici de la guvernare? Inclusiv observăm această campanie de defăimare începută de PSRM, precum că în spatele magistraților CCM ar sta „grupări criminale” etc.

Alexandru Tănase: De fiecare dată când Curtea Constituțională pronunță decizii care nu sunt pe placul puterii, puterea „descoperă” în spatele CCM „grupări criminale”. Vreau să atrag atenția că, componența CCM este neschimbată. Avem la Curte exact aceeași judecători pe care i-am avut și cu trei zile în urmă. Aceste „grupări criminale” din spatele CCM au fost inventate pentru a-și justifica propria incapacitate de a negocia profesionist un acord internațional.

Curtea are competența constituțională să verifice dacă Guvernul prin acțiunile sale a încălcat Constituția sau nu. În cazul în care judecătorii constituționali vor decide că acest acord contravine Constituției, ei vor fi obligați să-l declare neconstituțional.

Citește și Silviu Tănase: Soarta politică a lui Igor Dodon este în mâinile Curții Constituționale

https://deschide.md/ 

Preluat de la: Timpul.md