În cadrul unei emisiuni, domnul Igor Boțan a declarat că „participarea liderilor unioniști la scrutinul prezidențial este doar pentru a fixa un anumit rating”. Potrivit expertului, ei ar avea o mare problemă dacă ar câștiga alegerile, pentru că nu vor putea depune jurământul, „să apere suveranitatea și independența R.Moldova”. Igor Boțan susține că este nevoie de excludere din Constituție a necesității depunerii jurământului, pentru că dacă politicienii unioniști câștigă alegerile și depun jurământul, ei comit un sperjur. La fel, expertul a amintit și despre decizia Curții Constituționale prin care s-a dispus că cei care dau jurământ fals sunt pasibili de pedeapsă penală. Pentru a clarifica situația, reporterii Deschide.MD au apelat la fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
– Domnule Tănase, am dori să vă întrebăm, cum comentați astfel de declarații și câtă dreptate are domnul Boțan?
Alexandru Tănase: Declarațiile Dlui Boțan se pliază pe un anumit curent de opinie, potrivit căruia mesajele unioniste ar fi „antistatale”. Îmi amintesc cum în 2010, comunistul Victor Stepaniuc, a sesizat Curtea Constituțională că poziția unionistă a PNL-ului contravine Constituției Republicii Moldova, evocând faptul ca "apelurile la unirea cu România, adică la lichidarea suveranității și independenței Republicii Moldova, sunt neconstituționale".
– Îl puneți pe Igor Boțan cu Victor Stepaniuc în aceeași oală?
Alexandru Tănase: N-aș generaliza. Mai degrabă ambii au aceeași atitudine față de unionism și unioniști. În cazul particular al dlui Boțan, viziunile sale la acest subiect sunt cunoscute. Domnia sa a atacat consecvent Hotărârea CCM din 5 decembrie 2013, referitoare la crearea blocului de constituționalitate. Tot dumnealui aparțin interpretările, similare celor rusești, a naturii războiului moldo-rus din 1992 de pe Nistru. În timp ce chiar în preambulul acordului moldo-rus din 1992, părțile în conflict sunt clar definite ca Republica Moldova și Federația Rusă, dumnealui interpretează că “părțile implicate în conflict sunt Republica Moldova și Transnistria”. Până la urmă, trăim într-o societate pluralistă și fiecare are dreptul la propriul punct de vedere. Dacă acceptăm că unionismul are dreptul la viață, trebuie să acceptăm că același drept la viață îl are și românofobia.
– Din declarațiile dlui Boțan rezultă ca partidele unioniste submină independența și suveranitatea Republicii Moldova, din aceste considerente, nu ar avea ce cauta în Legislativ. Cum comentați aceste declarații?
Alexandru Tănase: Vizibilă iritare cu care dl Boțan pune la îndoială drepturile partidelor unioniste de a fi prezente în forul legislativ, cadrează cât se poate de bine cu teoriile interfrontiste și agrariene, privind caracterul antistatal al mesajelor politice unioniste. Chiar dacă aceste declarații sunt făcute într-o manieră inteligentă și ambalate în analiză, esența acestor abordări este destul de apropiată cu cea a lui Victor Stepaniuc, Nicolae Pascaru sau Vlad Batrîncea. Sa le luam pe rand și să recurgem la fapte.
Primul fals care trebuie dezavuat ține de teoria kgb-ista, potrivit căreia: ”Unioniștii sunt antistataliști”. În realitate, acest stat a fost creat de unioniști și nu de așa numiții „stataliști”. Cei care astăzi se declară ca fiind cei mai mari stataliști, de fapt au fost cei mai mari adversari ai proclamării independenței RSSM față de URSS. Agrarienii, socialiștii, interfrontiștii, comuniștii, indiferent cum se numeau, au fost cei care au luptat vehement cu mișcarea de eliberare națională pentru a menține acest teritoriu sub influența rusească. Statalistul Voronin lupta cu bastonul în mână cu unionistul Grigore Vieru pentru menținerea Basarabiei în componența URSS.
Scoaterea RM din orbita rusească, evacuarea trupelor de ocupație din teritoriile ocupate și integrarea euroatlantică
Al doilea fals promovat ar fi că viziunile unioniste sunt în contradicție cu valorile suveranității și independenței Republicii Moldova. De fapt, adevărata țintă a mesajelor unioniste, este nu atât transformarea Republicii Moldova în trei județe românești, ci scoaterea acesteia din orbita rusească, evacuarea trupelor de ocupație din teritoriile ocupate și integrarea euroatlantică. Desigur, finalul unor asemenea procese poate fi și unificarea politică celor două state, dar nu este axiomatică.
Prin mesaje precum că viziunile unioniste sunt în contradicție cu valorile suveranității si independenței Republicii Moldova, se încearcă consolidarea subtilă în mentalitatea colectivă diversiunii ideologice rusești că independența RM este opozabilă în principal României și nu fostei metropole. În realitate, RSSM și-a proclamat independența față de Rusia și nu față de România. Dacă tot va veni vorba de amenințările în adresa suveranității și independenței Republicii Moldova vom vedea că de fapt cea mai mare amenințare vine din partea așa-zișilor „stataliști”. Dacă ar fi să dăm la o parte manipularea și sofismele propagandistice antiromânești, vom observa că faptele indică absolut contrariu. Vom observa că anume România este principalul garant al independenței Republicii Moldova. Spre deosebire de “partenerul strategic” din est, care timp de trei decenii refuză să-și retragă trupele de ocupație din teritoriile ocupate din stânga Nistrului, și care ne-a ”fericit” în ultimele decenii cu embargouri, războaie comerciale și prețuri astronomice la gaz, România a sprijinit necondiționat Republica Moldova atât economic, cât și politic. Unionismul doar prin manipulare poate fi calificat ca fiind opusul “suveranității si independenței Republicii Moldova”, și doar de pe poziții pro-rusești. Astfel, prezentarea unioniștilor ca adversari ai “suveranității si independenței Republicii Moldova” este un fals și o manipulare, care trebuie combătută indiferent din ce direcție vine, de la dl Boțan, Stepaniuc sau din altă parte.
– Cum poate fi comentata afirmația dlui Boțan că unioniștii „nu vor putea depune jurământul, să apere suveranitatea și independența R.Moldova”?
Alexandru Tănase: Aici avem de afacere cu mai multe inexactități. În realitate, deputații în parlament, în general, nu depun niciun jurământ. Următoarea precizare care se cere ține de faptul că, chipurile, potrivit unei decizii a Curții Constituționale ”cei care dau jurământ fals sunt pasibili de pedeapsă penală”. Nu există o astfel de hotărâre a Curții Constituționale. De asemenea, niciun articol din Codul Penal nu prevede sancțiuni pentru încălcarea jurământului de către parlamentari. În realitate, Hotărârea CCM a stabilit anumite principii legate de jurământul președintelui republicii(!) și anume că: acesta nu are doar un caracter solemn, ci este un angajament juridic al președintelui de a respecta Constituția. Nu veți găsi nicio virgulă în acea hotărâre referitoare la sancțiuni penale pentru deputați care, după cum spuneam, potrivit Constituției nu depun niciun jurământ. Se mai cere și o precizare, vis-a-vis de termenul de „sperjur”, din punct de vedere juridic, acesta vizează de cele mai dese ori declarațiile false sau mincinoase făcute în fața instanței de judecată și, de regulă, au un alt statut juridic decât încălcarea jurământului.
Constituția moldovenească este singura din lume care admite lichidarea statului
Un ultim detaliu care trebuie precizat, ține de caracterul anticonstituțional al unionismului. Constituția moldovenească este singura din lume care admite lichidarea statului. Potrivit Articolul 142(1) din Constituție, “dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, pot fi revizuite prin referendum”. Adițional, posibilitatea dispariției Republicii Moldova este prevăzută în legea votată de “stataliști” privind statutul juridic special al Găgăuziei: care le garantează găgăuzilor dreptul la autodeterminare externă în cazul “schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent”. Astfel, din moment ce legislația moldovenească presupune posibilitatea renunțării la “dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului” partidele politice care promovează unionismul, au tot dreptul constituțional nu doar să acceadă în Parlament, dar și să promoveze politici care ar permite o eventuală reunire cu România. Mesajul politic unionist poate fi promovat exclusiv prin metode politice, care la rândul lor presupun în primul rând mecanismele parlamentare.
Sursa: Deschide.MD
Preluat de la: Timpul.md