Într-un mesaj profund jignitor și de o ipocrizie revoltătoare, Igor Grosu, în calitate de președinte al Parlamentului Republicii Moldova, se urcă cu idelogia sorosist-globalistă peste memoria tinerilor români basarabeni care, la 7 aprilie 2009, au avut curajul să iasă în stradă pentru libertate, adevăr și reunire cu România.
Într-un discurs la începutul ședinței plenare a Legislativului de astăzi, Grosu îi numește pe tinerii de atunci „moldoveni” și ne spune cu nonșalanță că acei tineri au spus răspicat că viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană.
„Acum 16 ani, moldovenii au spus răspicat că viitorul Republicii Moldova este în marea familie europeană. Cu toții am crezut că ne vom mișca mai repede. Dar în anii care au urmat, au fost noi tentative în care politicieni declarați proeuropeni au tot vândut această țară Kremlinului. Acum, la 16 ani distanță, suntem tot mai aproape de a îndeplini visul acelor tineri de a trăi într-o țară ca afară. Într-o Moldovă europeană și prosperă. De aceea, nu avem dreptul moral să ne abatem de la acest drum și trebuie să muncim mai departe. Pentru că de noi depinde ce se va întâmpla cu Moldova în următorii ani. Și eu sunt încrezător că moldovenii vor face alegerea corectă și în acest an, fiindcă moldovenii știu cine ne vrea binele și cine răul”, a spus Grosu. Și cine spune asta? Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, care se închină la Mitropolia Moldovei, la Biserica Rusă!!!
Îi spunem lui Igor Grosu că tinerii de atunci nu au strigat „Vrem în marea familie europeană!”, ci „Jos comunismul!”, „Unire cu România!” și alte mesaje similare.
În Chișinău atunci nu fluturau steaguri ale Uniunii Europene, ci tricolorul românesc. Identitatea lor era clar asumată: români. Ei nu cereau o Rep. Moldovă „ca afară”, ci întoarcerea la Țara-Mamă. Să li se șteargă numele și cauza prin eticheta de „moldoveni”, așa cum susține teza stalinistă de separare artificială a românilor de pe cele două maluri ale Prutului, este o insultă la adresa jertfei acelor tineri.
Igor Grosu calcă în picioare, cu o seninătate cinică, memoria lui Valeriu Boboc, omorât în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale. Calcă în picioare suferința sutelor de tineri arestați, bătuți, torturați în comisariatele comuniste. Tineri care visau și luptau nu pentru o Rep. Moldovă „ca afară”, ci pentru o Românie reîntregită, o singură națiune, un singur neam, o singură limbă, un singur destin.
În loc să recunoască acest adevăr istoric și identitar, Igor Grosu alege minciuna convenabilă, lingușind Bruxelles-ul cu lozinci europeniste reciclate, uitând că, fără acei tineri români care au rupt tăcerea sub regimul Voronin, el și alții ca el n-ar fi ajuns niciodată să ocupe funcții în stat și privilegii nemeritate.
Când memoria este manipulată și identitatea este negată, nu mai vorbim despre progres, ci despre trădare. Grosu și oficialii de la Chișinău care perpetuează această narațiune falsă despre Rep. Moldova și integrarea europeană, se fac vinovați de falsificarea istoriei recente și de profanarea simbolică a sacrificiului tinerilor români basarabeni, din 7 aprilie 2009.
Nu, domnule Grosu! Acei tineri nu erau „moldoveni” în sensul inventat de sovietici. Ei erau și sunt români. Să respectăm adevărul. Să le respectăm lupta. Și să nu-i lăsăm să fie folosiți, pe unii post-mortem, în propaganda mincinoasă a celor care s-au cocoțat pe posturi înalte și călduțe, pentru o iluzorie carieră politică.
Preluat de la: Timpul.md