Această detecţie o devansează „cu aproximativ 200 de milioane de ani pe cea a unei găuri negre masive”, a declarat Jan Scholtz, astrofizician la Institutul de cosmologie Kavli din cadrul Universităţii Cambridge din Marea Britanie.

Imaginaţi-vă un obiect cosmic cu o masă estimată a fi de 1,6 milioane de ori mai mare decît cea a Soarelui. Invizibil, ca toate găurile negre, el absoarbe materia înconjurătoare, emiţînd în acelaşi timp o cantitate fenomenală de lumină în jurul periferiei sale.

Acea lumină le-a permis astronomilor să detecteze galaxia în centrul căreia se ascundea gaura neagră, denumită GN-z11 atunci cînd a fost anunţată descoperirea ei în 2016 cu ajutorul telescopului spaţial Hubble.

GN-z11 era pe atunci galaxia cea mai veche, şi deci cea mai îndepărtată, observată de Hubble. Pînă la lansarea în 2022 a telescopului spaţial James Webb, care a permis detectarea găurii negre din GN-z11.

Această detecţie se adăugă altora realizate cu telescopul James Webb, care dezvăluie un Univers tînăr ce adăpostea obiecte cosmice mult mai luminoase decît se aşteptau astronomii.

Gaura neagră detectată de echipa internaţională coordonată de Universitatea Cambridge a fost datată la 430 de milioane de ani după Big Bang. Era perioada zorilor cosmici, cînd primele stele şi galaxii ieşeau din aşa-numita „epocă întunecată”.

Preluat de la: Noi.md