Seceta nu mai distruge doar culturile de pe câmp, ci sapă direct și în stabilitatea financiară a Republicii Moldova. Banca Națională avertizează, în „Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă 2024–2028”, că țara se numără printre cele mai vulnerabile state europene la schimbările climatice, iar efectele nu mai pot fi tratate ca episoade izolate. În spatele fiecărei secete, inundații sau înghețuri târzii stau pierderi care se adună și încep să zdruncine baza economică pe care stă și sistemul bancar.
În document, BNM arată că secetele repetate, inundațiile și episoadele de îngheț au provocat deja pierderi de miliarde de lei în agricultură, energie, transport și infrastructură. Când culturile sunt compromise, când drumurile și podurile sunt avariate, când producția de energie scade, consecințele nu se opresc la fermieri sau la companiile de utilități. Ele se transformă în credite neperformante, investiții eșuate, proiecte amânate și, în final, în vulnerabilitate pentru întregul sistem financiar.
BNM avertizează că aceste pierderi climatice nu mai pot fi privite ca riscuri sectoriale, ci ca risc sistemic: adică un tip de șoc care, dacă se repetă și se combină cu alte fragilități, poate afecta stabilitatea băncilor, a asigurărilor și a investițiilor pe termen lung. Cu cât economia este mai dependentă de agricultură și infrastructură fragilă, cu atât loviturile de climă se traduc mai rapid în probleme de rambursare și în prăbușirea unor modele de afaceri.
În fața acestui tablou, BNM propune o schimbare de paradigmă: trecerea de la o finanțare oarbă la riscurile de mediu la o finanțare conștientă de climă. Unul dintre instrumentele-cheie este o taxonomie națională pentru finanțare verde – adică un set clar de criterii care să definească ce înseamnă cu adevărat proiect „verde” sau „durabil” în contextul Republicii Moldova. Fără astfel de criterii, „verde” rămâne doar etichetă de marketing, nu standard verificabil.
Planul BNM include promovarea obligațiunilor și creditelor verzi, dedicate proiectelor care reduc emisiile, cresc eficiența energetică, protejează resursele de apă sau adaptează infrastructura la noile realități climatice. Ideea este ca băncile și investitorii să aibă produse financiare clare prin care să poată susține tranziția – de la irigații moderne și energie regenerabilă până la clădiri mai rezistente la căldură extremă sau la intemperii. În paralel, criteriile de mediu și climă ar urma să fie integrate direct în analiza de credit și în supravegherea prudențială.
Mesajul Băncii Naționale este limpede: dacă sistemul financiar nu ia în serios riscurile climatice acum, următoarele decenii vor aduce facturi mult mai dure pentru economie. Fiecare proiect care ignoră clima poate deveni, peste câțiva ani, un activ blocat, o investiție pierdută sau un credit nerecuperat. Finanțarea verde nu mai este un moft sau un gest de imagine, ci o condiție de bază pentru ca Moldova să rămână stabilă într-o lume în care seceta, inundațiile și înghețurile nu mai sunt excepții, ci noua normalitate.
Preluat de la: Timpul.md