Plafonarea salariilor șefilor de la ANRE, ANRCETI sau CNPF va fi mai curând un gest de corectitudine și echitate în sectorul public decât o sursă serioasă de economii la buget, admite ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Invitat la emisiunea „PE FAȚĂ” de la Moldova 1, acesta a avertizat că impactul financiar al inițiativei promovată de PAS nu trebuie exagerat, chiar dacă din punct de vedere simbolic și moral măsura este importantă.
Gavriliță a explicat că numărul persoanelor din Republica Moldova care au salarii de peste 100 de mii de lei pe lună este foarte redus, „de ordinul zecilor”, nu al sutelor. Prin urmare, chiar dacă aceste lefuri vor fi tăiate sau plafonate, nu se va crea un „fond miraculos” din care să poată fi alimentate toate nevoile sociale. Măsura va genera economii, dar nu de așa natură încât cetățenii să simtă brusc o schimbare radicală în nivelul de trai.
Ministrul insistă însă pe dimensiunea de responsabilitate socială: în sectorul public, diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu nu poate fi lăsată să explodeze fără limită. Din acest punct de vedere, plafonarea veniturilor pentru conducerea autorităților de reglementare este prezentată ca o încercare de a reduce discrepanțele interne din sistem și de a aduce mai multă coerență în politica de remunerare din banii contribuabililor.
Proiectul majorității parlamentare prevede că salariile directorilor Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) nu vor putea depăși cinci salarii medii pe economie. În cazul conducerii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), plafonul este stabilit la șase salarii medii. Legea ar urma să intre în vigoare din februarie anul viitor.
În prezent, salariile funcțiilor de conducere din aceste instituții sunt stabilite prin regulamente interne, iar în ultimii doi ani au cunoscut creșteri spectaculoase, de 30%, 100% sau chiar 140%. În unele cazuri, lefurile lunare au urcat la 100–160 de mii de lei, ceea ce înseamnă până la 1,8 milioane de lei anual pentru o singură funcție. Tocmai aceste cifre au alimentat nemulțumirea publică și au împins PAS să vină cu inițiativa de plafonare.
Chiar dacă nu rezolvă problemele majore de venituri mici din sectorul bugetar, Guvernul mizează pe faptul că limitarea salariilor „de lux” din instituțiile autonome de reglementare va transmite un semnal de echitate și va reașeza raportul dintre responsabilitate, performanță și plată în sistemul public. În lipsa unor reforme mai profunde de salarizare și a unei creșteri generale a veniturilor, gestul rămâne însă, după cum recunoaște chiar ministrul Finanțelor, mai ales simbolic.
Preluat de la: Timpul.md