Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului academic și educațional, ai instituțiilor statului, ai societății civile, corpului diplomatic, mediului de afaceri și publicului larg interesat de problematica drepturilor omului în Republica Moldova.

Conferința a fost deschisă cu mesaje de salut din partea directorului Bibliotecii Publice de Drept, Silvia Antufiev, precum și a unor personalități marcante din domeniul juridic, printre care Stanislav Pavlovschi, ex-judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În cadrul sesiunilor științifice au fost prezentate rapoarte de specialitate de către Valeriu Zaporojan, Boris Negru, Victor Guțuleac, Ion Iacub și alți experți, urmate de dezbateri publice.

Un moment important al evenimentului l-a constituit lansarea volumului „Вызовы конституционного правопорядка и демократии в Республике Молдова”, semnat de Valeriu Kuciuk, doctor în drept, lector universitar și președinte al Asociației Obștești „Institutul Justiției Constituționale”.

În discursul său, autorul a subliniat că drepturile fundamentale ale omului nu pot fi tratate ca un instrument tehnic sau conjunctural, ci trebuie să rămînă „un nucleu intangibil al ordinii constituționale”:

„Drepturile și libertățile fundamentale nu sînt un privilegiu acordat de stat, ci o limită clară impusă statului. Atunci cînd această limită este relativizată, însăși ideea de stat de drept devine fragilă”, a declarat Valeriu Kuciuk.

Acesta a atras atenția asupra riscului ca procesele politice și administrative moderne să conducă la o erodare graduală a garanțiilor constituționale:

„În numele eficienței, securității sau al unor obiective suprastatale, asistăm tot mai des la justificarea restrîngerii drepturilor. Constituționalismul autentic presupune însă rezistență juridică, nu conformare automată.”

Valeriu Kuciuk a menționat că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore în contextul alinierii la diferite cadre internaționale, subliniind necesitatea păstrării suveranității constituționale:

„Integrarea și cooperarea internațională nu trebuie să conducă la pierderea controlului constituțional intern. Nicio reformă nu este legitimă dacă afectează esența drepturilor fundamentale ale cetățenilor.”

Totodată, acesta a subliniat rolul juriștilor, al mediului academic și al societății civile în apărarea ordinii constituționale:

„Constituția nu se apără singură. Ea este apărată zilnic prin interpretare, prin practică și prin curajul de a spune ‘nu’ atunci cînd drepturile omului sînt puse în pericol.”

În cadrul conferinței a luat cuvîntul și Elena Mărgineanu, doctor în drept și membră a Consiliului republican al Alianței „MOLDOVENII”, care a abordat impactul transformărilor geopolitice, economice și tehnologice asupra drepturilor omului.

Aceasta a atras atenția asupra asimetriei de interese în relațiile internaționale și asupra modului în care statele mici sînt supuse unor presiuni disproporționate:

„Chiar dacă regulile jocului se schimbă, ele trebuie să rămînă proporționale pentru toți participanții. Schimbările politice și economice nu pot servi drept pretext pentru normalizarea asimetriilor de interes.”

Elena Mărgineanu a menționat riscurile generate de digitalizare și de extinderea controlului statului prin tehnologii moderne:

„Impactul algoritmilor și al sistemelor digitale asupra infrastructurii sociale și tehnice poate atenta nu doar la viața privată, ci și la libertatea de exprimare, libertatea de conștiință și autonomia individului.”

De asemenea, aceasta a criticat impunerea unor politici economice și de mediu fără a ține cont de realitățile Republicii Moldova:

„Moldova contribuie cu doar 0,03% la poluarea globală, însă riscă să suporte costuri economice disproporționate. Astfel de măsuri ridică întrebări serioase privind libertatea economică și dreptul oamenilor de a produce și consuma conform propriei conștiințe.”

Referindu-se la politicile europene în domeniul migrației și azilului, Elena Mărgineanu a subliniat necesitatea respectării interesului național:

„Avem interese comune cu Uniunea Europeană, însă nu toate domeniile permit o aliniere automată. Dreptul la un mediu prielnic și la reprezentare politică în interes național nu poate fi ignorat.”

În concluzie, aceasta a menționat că Republica Moldova trebuie să își regîndească angajamentele internaționale:

„Este necesar ca Moldova să își reducă angajamentele externe la minimul funcțional, să își consolideze suveranitatea decizională și să reglementeze drepturile cetățenilor pornind de la interesul moldovenilor.”

La finalul lucrărilor a fost adoptată Rezoluția mesei rotunde, prezentată de Ion Iacub, care reflectă concluziile și recomandările formulate de participanți. Organizatorii au adresat mulțumiri Bibliotecii Publice de Drept, Uniunii Juriștilor din Moldova, precum și tuturor experților și invitaților care au contribuit la desfășurarea conferinței într-un climat academic de înalt nivel.

Evenimentul s-a desfășurat în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, iar organizatorii au anunțat intenția de a continua astfel de manifestări științifice și în anul 2026, în vederea aprofundării dezbaterilor privind protecția constituțională a drepturilor și libertăților fundamentale în Republica Moldova.

Preluat de la: Noi.md