Răspunsul, susține cercetătorul, ar putea fi o cometă care a trecut extrem de aproape de Pămînt în urmă cu aproximativ 2.000 de ani. Ipoteza se bazează pe observații realizate de astronomi chinezi în anul 5 î.Hr., cînd cronicile imperiale consemnează apariția unei comete strălucitoare, vizibilă pe cer timp de peste 70 de zile, începînd din primăvară.
Această dată coincide cu perioada în care istoricii plasează cel mai probabil nașterea lui Iisus, avînd în vedere că Irod cel Mare – aflat încă în viață la momentul vizitei magilor – a murit cîndva după anul 5 î.Hr.
În relatarea biblică, steaua apare „la răsărit”, îi conduce pe magi și apoi „se oprește deasupra” locului unde s-a născut pruncul. Comportamentul descris ridică probleme serioase pentru astronomi, deoarece corpurile cerești nu rămîn suspendate deasupra unui punct precis de pe Pămînt, iar mulți cercetători au considerat fenomenul fie o metaforă, fie un miracol.
Matney propune însă o interpretare nouă: cometa observată de chinezi ar fi putut avea o traiectorie atît de apropiată de Pămînt, încît, pentru scurt timp, mișcarea sa aparentă pe cer să fi coincis cu direcția călătoriei magilor din Ierusalim către Betleem.
Cercetarea lui Matney se bazează pe o tehnică modernă de modelare orbitală. Pornind de la descrierile chineze, el a simulat o serie de orbite posibile ale cometei și a identificat cîteva traiectorii care ar fi adus obiectul ceresc la o distanță de 380.000 – 400.000 km de Pămînt – aproximativ cît distanța pînă la Lună.
Dacă o cometă se apropie suficient de mult, mișcarea ei orbitală spre est poate anula temporar efectul rotației Pămîntului. Acest fenomen, numit astăzi „mişcare geosincronă temporară”, este bine cunoscut inginerilor care operează sateliți. În asemenea momente, un obiect ceresc poate părea complet staționar pe cer, chiar aproape de zenit, înainte de a-și continua drumul.
În una dintre simulări, acest efect s-ar fi produs într-o dimineață de iunie a anului 5 î.Hr. Privită din Iudeea, cometa ar fi apărut exact în direcția drumului dintre Ierusalim și Betleem.
Călătorii care se deplasau spre sud ar fi putut, așadar, să perceapă cometa ca „mergînd înaintea lor”, apoi „oprindu-se” deasupra destinației – exact cum descrie textul biblic.
Pentru comparație, Matney amintește trecerea cometei Siding Spring pe lîngă Marte în 2014, la doar 141.000 km distanță – o treime din distanța Pămînt–Lună. „Deși rare, astfel de apropieri sînt posibile”, afirmă cercetătorul NASA.
O cometă vizibilă timp de luni întregi ar corespunde și relatării evanghelice potrivit căreia magii au observat „steaua” cu mult înainte de a ajunge la Betleem.
În lumea antică, cometele erau privite drept semne cerești cu implicații majore: schimbări de domnie, nașterea unor conducători, sau intervenții divine. În acest context cultural, o astfel de apariție ar fi avut o încărcătură simbolică uriașă.
Preluat de la: Noi.md