Noua scară descoperită nu este doar un element arhitectural, ci o piesă de puzzle care dezvăluie rafinamentul locuințelor de elită. Arheologii explică faptul că romanii înstăriți își transformaseră casele în adevărate sanctuare ale confortului: băi private luxoase, camere pentru apă fierbinte și rece, piscine, fresce bogate și o întreagă rețea de încăperi de serviciu. În unele cazuri, un singur proprietar putea controla un întreg micro-complex: locuință, băi, brutărie, spălătorii și spații de muncă.

Contrastul social al epocii devine mai vizibil ca oricînd. În timp ce vilele somptuoase reflectă opulența elitei, urmele lăsate de servitori și sclavi arată chipul mai dur al vieții din Pompeii — diferențe sesizabile în modul de organizare a încăperilor, în obiectele descoperite și chiar în poziționarea scheletelor surprinse de erupție.

Arheologia digitală aduce însă și o perspectivă nouă: Pompeii nu mai este privit doar ca un oraș „înghețat în timp”, ci ca un organism complex, divers, cu zone rezidențiale, spații de lucru și trasee ascunse. Reconstrucțiile 3D scot treptat la lumină un oraș complet, mult mai dinamic decît cel cunoscut pînă acum.

Specialiștii afirmă că aceste rezultate nu doar completează datele istorice, ci rescriu în profunzime înțelegerea vieții de zi cu zi din orașul care a dispărut în anul 79 d.Hr. — o lume a luxului, a contrastelor sociale și a unei sofisticări urbane pe care Pompeii continuă să o dezvăluie, pas cu pas.

Preluat de la: Noi.md