România rămâne cel mai activ și vocal susținător al Republicii Moldova la nivel european, iar acest lucru nu se va schimba. Datorită meritelor proprii, Republica Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare pe clusterele 1, 2 și 6, iar Bucureștiul susține avansarea cât mai rapidă pe această componentă. Declarațiile au fost făcute de Excelența Sa, Cristian-Leon Țurcanu, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru Agenția Moldpres, cu prilejul marcării, pe 1 decembrie, a Zilei Naționale a României.

– Domnule Ambasador, în ultimul an, Republica Moldova a înregistrat progrese notabile în parcursul său european, reflectate inclusiv în Raportul de extindere al UE. Termenul de 2028 pentru semnarea Tratatului de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este considerat ambițios, dar posibil. Din perspectiva României, cât de realist este acest obiectiv și ce rol poate juca Bucureștiul în accelerarea acestui proces?

– Avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova este un obiectiv central de politică externă pentru România și vom continua să lucrăm pentru atingerea acestuia în deplină cooperare și coordonare cu noul Guvern al Republicii Moldova. Vizita domnului Prim-ministru Alexandru Munteanu la București, la 13 noiembrie 2025, a fost o bună oportunitate să fie discutate la cele mai înalte niveluri politice acțiunile pe care le putem desfășura împreună pentru implementarea rapidă a reformelor necesare.

România este pregătită să asiste noul Guvern prin continuarea și amplificarea proiectelor de schimb de experiență, dar și prin continuarea interconectării în domeniul transporturilor și energiei care să integreze Republica Moldova mai profund în spațiul Uniunii Europene și al Pieței Comune. În plan diplomatic, România este cel mai activ și vocal susținător al Republicii Moldova la nivel european, iar acest lucru nu se va schimba.

În ultimii ani, Republica Moldova a făcut progrese cu adevărat excepționale în privința procesului de integrare europeană, mai ales prin disponibilitatea și capacitatea politică fără precedent de a implementa reformele necesare. Acestea au fost apreciate la justa lor valoare de instituțiile europene și statele membre și au generat o simpatie sinceră pentru Republica Moldova. De asemenea, a crescut orizontul de așteptări al partenerilor europeni față de Republica Moldova și aceasta nu poate decât să ne bucure.

Comisia Europeană a recunoscut toate aceste progrese prin ultimul raport privind procesul de extindere publicat la 4 noiembrie 2025. Strict în baza meritelor proprii, Republica Moldova este astăzi pregătită să înceapă negocierile de aderare pe clusterele 1, 2 și 6. România susține avansarea cât mai rapidă pe această dimensiune, unde Republica Moldova va fi evaluată în funcție de propriile merite. Revenind la întrebarea dumneavoastră, după cum au remarcat numeroși oficiali UE, 2028 este un obiectiv tangibil.

Procesul de integrare este unul foarte complex, de aceea sprijinul României pentru parcurgerea sustenabilă a etapelor acestui proces rămâne unul cât se poate de ferm. Pentru că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă cea mai bună garanție de securitate și prosperitate pentru cetățenii acesteia. În același timp, este o împlinire a Parteneriatului strategic bilateral și o încununare a multor ani de activitate diplomatică atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România.

– Ați fost prezent la ședința Parlamentului în care Guvernul Munteanu a primit votul de încredere și ați avut întrevederi cu membri ai noului Cabinet. Ce proiecte concrete au fost discutate și ce direcții noi apar în cooperarea dintre România și Republica Moldova?

– Încep prin a vă reafirma angajamentul României de a sprijini noul Guvern în îndeplinirea mandatului pe care acesta și l-a asumat. Agenda noastră comună este una foarte complexă, dinamică, cuprinde proiecte și un dialog la nivelul tuturor instituțiilor centrale.

În primul rând, avem o cooperare integrată și aprofundată pentru sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova. Vom continua toate proiectele de schimb de experiență la nivel instituțional pentru a sprijini consolidarea capacității instituționale din Republica Moldova, reforma administrației publice, a justiției, precum și implementarea legislației europene.

Dezvoltarea economică reprezintă un obiectiv important și există perspective foarte bune de cooperare pentru favorizarea atingerii acestui obiectiv. România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, iar legăturile economice sunt extrem de bine conturate. Prezența investițională a României în Republica Moldova se ridică la sute de milioane de euro, fiind un motor de creștere economică. Acționăm împreună pentru a încuraja amplificarea acestor investiții, mai ales că aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro a creat un moment deosebit de prielnic. Cu toate acestea, va fi, desigur, nevoie de eforturi susținute din partea noului Guvern pentru asigurarea unui nivel cât mai mare de convergență cu legislația Uniunii Europene, precum și pentru crearea unui mediu de afaceri cât mai predictibil în Republica Moldova, care să încurajeze și alți investitori să aducă capital pe acest mal al Prutului.

Atât pentru o creștere economică sustenabilă în Republica Moldova, cât și pentru integrarea în Piața Unică a Uniunii Europene, este important să finalizăm proiectele de interconectare, în primul în domeniul transporturilor, dar și în domeniul energetic.

Și aici avem progrese semnificative care promit să genereze un impact pozitiv în viața cetățenilor. Anul viitor este planificată finalizarea podului Ungheni-Ungheni, deosebit de important pentru fluidizarea accesului mărfurilor din Republica Moldova în spațiul Pieței Unice. În viitor, avem în vedere dezvoltarea adițională a infrastructurii de conectare a Republicii Moldova cu rețeaua de transport a Uniunii Europene prin România prin multiple proiecte de modernizare sau construcție de poduri peste râul Prut.

Concomitent este în desfășurare implementarea controlului coordonat la punctele comune de trecere a frontierei, pentru fluidizarea traficului și reducerea timpul de așteptare la trecerea frontierei. Recent, a fost semnat și Acordul pentru controlul coordonat la punctul de trecere feroviară a frontierei Fălciu – Cantemir.

În domeniul energetic, o prioritate comună este construirea liniei electrice aeriene de 400 kV Suceava-Bălți care să completeze și să susțină interconectarea rețelelor de energie electrică din România și Republica Moldova, efectuată, în prezent, numai printr-o singură linie electrică aeriană de 400 kV Isaccea -Vulcănești.

Pentru a genera bunăstarea pe care cetățenii Republicii Moldova și-o doresc, vom folosi și Acordul prin care România oferă Republicii Moldova un sprijin nerambursabil de 100 milioane de euro. Aceste fonduri pot susține dezvoltarea Republicii Moldova pe termen mediu și lung. Intenția comună rămâne să folosim aceste fonduri într-un mod cât mai eficient în beneficiul  direct al cetățenilor.

– Premierul Alexandru Munteanu a ales Bucureștiul pentru prima sa vizită oficială peste hotare. Ce semnificație are acest gest și ce mesaje transmite în contextul relației bilaterale?

– Doresc în primul rând să subliniez că decizia domnului Prim-ministru Alexandru Munteanu de a efectua prima sa vizită oficială în România continuă tradiția recentă a contactelor la nivel înalt, și pe care România o apreciază la adevărata sa valoare. Este, în același timp, dovada cea mai clară că noul Guvern de la Chișinău recunoaște valoarea strategică a relației cu România, partenerul cel mai apropiat și stabil al Republicii Moldova și susținătorul cel mai activ al integrării sale europene. Vizita a demonstrat încă o dată că România nu este doar o opțiune diplomatică, ci un aliat de prim rang, cu care împărtășește priorități, valori și obiective strategice.

Dialogul politic, diplomatic, sectorial între România și Republica Moldova se află la cel mai ridicat nivel din istoria recentă. Avem, în prezent, o cooperare foarte apropiată și dinamică pe toate palierele agendei bilaterale, cu întrevederi oficiale și de lucru constante și proiecte concrete în beneficiul cetățenilor.

– În domeniul energetic, la ce etapă ne aflăm privind interconectarea Republicii Moldova la sistemul european? Ce proiecte strategice sprijinite de România urmează să fie finalizate în viitorul apropiat?

– Republica Moldova a făcut progrese remarcabile în domeniul energetic. Aceste progrese sunt recunoscute și de Comisia Europeană în ultimul raport privind extinderea din 4 noiembrie 2025.

Trebuie să privim lucrurile în perspectivă: Republica Moldova s-a aflat într-o stare de dependență energetică totală de Federația Rusă însă, astăzi, se aprovizionează exclusiv de pe piața liberă europeană și este în măsură să își aleagă furnizorii de energie. Diversificarea surselor de aprovizionare este o adevărată realizare bazată pe viziune politică, iar beneficiile pentru Republica Moldova sunt imense.

Cooperarea bilaterală cu România a fost un element al acestei noi realități. Pentru că trebuie subliniată importanța pe care construcția infrastructurii de interconectare cu spațiul Uniunii Europene, prin România, a avut-o în procesul de asigurare a nivelului actual de securitate energetică a Republicii Moldova. Mă gândesc în mod special la rolul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău în evitarea vulnerabilizării energetice a Republicii Moldova ca urmare a sistării de către Federația Rusă a furnizării de gaz. Mai mult, Republica Moldova folosește din plin capacitățile de stocare de gaze naturale ale României pentru a-și asigura rezerva necesară pentru sezonul rece.

Din punctul de vedere al alimentării cu energie electrică, conectarea Republicii Moldova la sistemul ENTSO-E și accesul liber la producătorii de energie electrică din Uniunea Europeană, în limita capacității de transfer, a adus stabilitate și predictibilitate.

Astăzi, Republica Moldova nu mai este dependentă de energia electrică produsă la centrala termoelectrică de la Cuciurgan și a reușit să o înlocuiască cu energie achiziționată de pe piața liberă, în special din România. De altfel, România a sprijinit eforturile autorităților din Republica Moldova de aprovizionare cu energie electrică din alte surse inclusiv prin introducerea unei plafonări a prețului pentru achizițiile de la producătorii români.

În termen generali, Republica Moldova a făcut și pași legislativi importanți către o convergență cu Uniunea Europeană privind piața de energie.

Interconectarea fizică a rețelei de energie electrică din Republica Moldova cu cea din Uniunea Europeană prin România  trebuie consolidată, în interesul cetățenilor de pe acest mal al Prutului. De aceea, o prioritate de pe agenda bilaterală este construirea liniilor electrice aeriene de 400 kV Suceava – Bălți și Gutinaș – Strășeni, care să completeze interconexiunea Isaccea – Vulcănești, deja existentă. Aceste proiecte de interconectare sunt un obiectiv central în domeniul energetic atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, fiind menționate și în programul de guvernare al noului Guvern de la Chișinău. Cu toate că acestea sunt proiecte mari de infrastructură, care prin natura lor necesită eforturi semnificative, sunt optimist cu privire la posibilitatea finalizări acestora pe termen mediu, prin acțiuni comune concertate.

– Autostrada Unirii, podurile peste Prut, conexiunile feroviare, cum vor influența aceste proiecte de infrastructură mobilitatea și integrarea economică dintre cele două state?

– În primul rând, doresc să punctez că dezvoltarea conexiunilor cu România în domeniul transporturilor reprezintă un aspect central din procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, în condițiile în care, în acest moment, accesul direct al Republicii Moldova la Piața Unică a Uniunii Europene nu se poate realiza decât prin România. În esență, Republica Moldova nu va putea beneficia pe deplin de relația pe care o are cu Uniunea Europeană, de oportunitățile economice, fără să fie conectată foarte bine la rețeaua de transport a acesteia prin România. De aceea, la nivel bilateral tratăm proiectele strategice din domeniul transporturilor ca o parte integrantă din eforturilor comune pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Însă, dincolo de aspectele, foarte importante, legate de integrarea europeană, dezvoltarea infrastructurii de transport între România și Republica Moldova este esențială și pentru că România este principalul partener comercial al Republicii Moldova. În mod realist, impactul infrastructurii de transport asupra dezvoltării economice crește în funcție de amploarea comerțului bilateral. Prin urmare, ne așteptăm ca beneficiile economice care vor rezulta pe termen mediu și lung din consolidarea interconexiunilor între sistemele de transport ale României și Republicii Moldova să fie substanțiale și să ajute la dezvoltarea economică durabilă acesteia.

Totodată, ne dorim și ne așteptăm ca finalizarea proiectelor strategice de infrastructură să fluidizeze traficul între România și Republica Moldova, reducând timpul de așteptare în punctele de trecere a frontierei și generând, astfel, un beneficiu palpabil, concret, în viața cetățenilor și în activitatea companiilor de pe ambele maluri ale Prutului.

– În paralel cu pregătirea pentru aderarea la UE, Republica Moldova se confruntă cu provocări de securitate generate de războiul din Ucraina. Cum contribuie România la consolidarea rezilienței și la protejarea Republicii Moldova în acest context?

– Invazia ilegală a Federației Ruse împotriva Ucrainei a generat consecințe multiple pentru Republica Moldova, pe diferite planuri: economic, comercial, energetic, social etc.

Din punctul de vedere al securității Republicii Moldova, autoritățile se confruntă în continuare cu acțiuni de factură hibridă venite dinspre Federația Rusă. În esență, putem observa un atac hibrid la scară largă, neîntrerupt și în continuă adaptare asupra Republicii Moldova. Este desigur o problemă mai largă, prezentă și în Uniunea Europeană, dar Republica Moldova este cea mai expusă la astfel de acțiuni. Republica Moldova se află în prima linie în ceea ce privește expunerea la atacurile hibride ale Federației Ruse. Acest lucru a fost absolut evident în timpul proceselor electorale organizate în 2024, precum și, mai recent, în timpul alegerilor parlamentare din acest an.

De aceea, Republica Moldova primește un sprijin consistent, coordonat și continuu din partea tuturor partenerilor internaționali. România depune eforturi susținute, atât la nivel bilateral, cât și la nivel multilateral pentru a oferi și pentru a mobiliza sprijin în vederea consolidării rezilienței Republicii Moldova.

Rezultatele obținute până acum în unele domenii au fost foarte bune. Am văzut la alegerile parlamentare din acest an că autoritățile din Republica Moldova s-au adaptat la instrumentele hibride ale Federației Ruse și au organizat alegerile profesionist, reușind să protejeze procesul democratic în pofida atacului hibrid la care a fost supus. Putem spune că modul în care s-au desfășurat alegerile parlamentare recente dovedește că Republica Moldova face pași importanți către consolidarea rezilienței.

În domeniul energetic, Federația Rusă a încercat folosirea gazului ca instrument de presiune hibridă asupra Republicii Moldova, însă această acțiune a eșuat, pentru că Republica Moldova, cu sprijinul României și a celorlalți parteneri internaționali, a reușit să elimine dependența energetică de Federația Rusă.

Avem încă foarte mult de lucru, iar, prin natura lor amenințările hibride necesită vigilență continuă, mai ales în ceea ce privește anumite instrumente hibride, precum atacurile cibernetice. Nu există un moment în care atingi un nivel optim de reziliență. Este nevoie de pregătire continuă pentru toate scenariile.

În același timp, România sprijină activ Republica Moldova în domeniul apărării, prin expertiză, instruire și prin programe de modernizare tehnică.

Prin diverse instrumente de cooperare pentru dezvoltare, Bucureștiul va continua să ofere susținere autorităților de la Chișinău, pentru consolidarea pregătirii tehnice și instituționale în contracararea acțiunilor hibride, având ca obiectiv strategic comun: menținerea Republicii Moldova stabilă, sigură și ferm ancorată în arhitectura de securitate europeană.

– România continuă să sprijine educația din Republica Moldova prin burse, donații și investiții în infrastructura școlară. Ce inițiative luați în calcul pentru extinderea acestui sprijin?

– Considerăm că investițiile pe care le facem în sistemul de educație din Republica Moldova sunt investiții în viitorul social și economic al acesteia.

Așa cum, foarte bine, ați punctat și dumneavoastră, adițional burselor pentru tinerii din Republica Moldova care învață în România, avem foarte multe proiecte în domeniul educației desfășurate direct în Republica Moldova. Printre acestea aș dori să enumăr proiectele finanțate de Departamentul pentru Relațiile cu Republica Moldova, inclusiv donarea a sute de mii de volume de carte românească bibliotecilor, proiecte pentru dotarea și renovarea unor instituții de învățământ, sprijin direct pentru elevi, prin programul „Cutia preșcolarului și a școlarului” etc.

Totodată, sunt utile pentru dezvoltarea învățământului din Republica Moldova extensiile universităților din România, care oferă tinerilor din Republica Moldova oportunitatea de a avea acces acasă la educație de calitate și diplome recunoscute la nivel european.

Începând cu anul trecut, la inițiativa Ambasadei, derulăm și programe de învățare a limbii române pentru profesori și elevii din Republica Moldova. Numai în acest an, sute de profesori și elevi din școli cu predare în limbile minorităților naționale din Republica Moldova au participat la aceste cursuri organizate în șapte Universități gazdă din România (Timișoara, Oradea, Brașov, Cluj, Iași, Suceava și Galați) și ne dorim continuarea și în viitor a proiectului.

Sprijinul nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro oferit de România prin Acordul semnat în 2022 a fost o altă sursă de finanțare pentru proiecte în domeniul educației. În 2023 Guvernul României a aprobat o finanțare de aproximativ patru milioane de euro pentru achiziția de autobuze școlare, iar în 2024 a fost aprobată o finanțare pentru reconstrucția capitală a căminului studențesc nr. 3 al Universității de Stat “B.P. Hașdeu” din Cahul, proiect care se află în desfășurare.

Avem o cooperare foarte activă la nivelul ministerelor și agențiilor care se ocupă de domeniul educației și cercetării în România și Republica Moldova. În mod special aș dori să evidențiez finanțarea de proiecte complexe de cercetare comune pentru cercetătorii de pe ambele maluri ale Prutului, un element reprezentativ pentru importanța pe care o acordăm agendei bilaterale din acest domeniu. Anul acesta au fost selectate pentru finanțare 62 de proiecte comune, bugetul alocat fiind de 10 milioane de euro, dintre care 8 milioane reprezintă finanțare din partea României.

De aceea, avem încredere că dialogul la nivel sectorial și tehnic, care își propune printre altele să identifice noi domenii de cooperare, bazate pe nevoile curente ale Republicii Moldova și pe solicitările primite din partea autorităților de la Chișinău, va genera și în continuare proiecte utile pentru cetățenii Republicii Moldova. Deschiderea României este totală pentru implementarea unor astfel de proiecte în viitor.

– În septembrie 2025, România, Republica Moldova și Ucraina au semnat un memorandum pentru promovarea patrimoniului „Cucuteni–Trypillia” la UNESCO. Poate deveni această inițiativă un model regional de cooperare culturală și diplomatică?

– În primul rând, cred că este important să subliniem că patrimoniul cultural și moștenirea noastră comună reprezintă temelia de bază a construcției europene.

Tocmai în acest cadru al apropierii și al întrepătrunderii istoriei în acest spațiu, a avut loc, la 18 septembrie 2025, semnarea la Chișinău a Memorandumului de înțelegere privind nominalizarea comună pentru înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a proprietății transnaționale “Precucuteni–Ariușd–Cucuteni–Trypillia”.

Fără îndoială, documentul reprezintă un model de cooperare regională care deschide calea recunoașterii și promovării valorii universale a acestei importante civilizații europene unice.

Nu în ultimul rând,  este important că documentul oferă, totodată, instrumentele necesare protejării patrimoniului specific acestui complex cultural de valoare universală, prin includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Demersul comun al comunităților științifice din România, Republica  Moldova și Ucraina este în mod cert un model de cooperare regională, care poate fi multiplicat în diverse alte domenii.

– Adesea călătoriți prin Republica Moldova și discutați cu cetățenii. Despre ce vorbiți și ce mesaj transmiteți cetățenilor Republicii Moldova în pragul unei noi etape a procesului de integrare europeană?

– Republica Moldova a progresat foarte mult pe drumul său european în ultimii ani. Este o reușită care s-a bazat pe un sprijin masiv din partea întregii societăți, manifestat prin vot în cadrul mai multor procese electorale.

În dialogul pe care îl am cu autoritățile, societatea civilă sau cetățenii din Republica Moldova am subliniat întotdeauna realitatea profundă că Uniunea Europeană reprezintă singura opțiune viabilă pentru asigurarea securității și a prosperității. Exemplul României în acest sens este unul elocvent.

În esență modelul de funcționare al Uniunii Europene este centrat pe valorizarea, protejarea și asigurarea prosperității cetățeanului. Pentru Republica Moldova procesul de integrare europeană va însemna reforme pentru protejarea cetățenilor, pentru crearea de locuri de muncă, pentru asigurarea egalității de șanse a tuturor membrilor societății.

Totodată, va aduce investițiile necesare pentru dezvoltare economică și, în același timp, va oferi cetățenilor Republicii Moldova instrumentele necesare pentru a-și dezvolta liber propriile afaceri într-un mediu sigur și corect, bazat pe legi clare, aplicate în mod echidistant.

Uniunea Europeană și legislația sa oferă predictibilitate economică și siguranță.

Desigur că Republica Moldova va trebui să lucreze în mod susținut pentru implementarea reformelor și a legislației europene. Acest proces nu a fost niciodată rapid și nici ușor, dar oferă Republicii Moldova oportunitatea de a crește pentru a răspunde dorințelor  cetățenilor săi.

Pe parcursul acestui proces este important ca cetățenii să nu își piardă speranța și încrederea. Integrarea în Uniunea Europeană este obținută pe merit, iar perseverența și dorința Republicii Moldova de a face parte din marea familie europeană va conta foarte mult pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Doresc să subliniez că Republica Moldova nu va fi niciodată singură în eforturile sale. România îi va fi alături, așa cum a fost întotdeauna, în baza relației speciale care ne leagă și a Parteneriatului strategic bilateral.

– Vă mulțumim pentru disponibilitatea de a ne oferi un interviu.

Preluat de la: Timpul.md