În același timp, unele forțe de opoziție acuză forțele de ordine că ar fi implicate în jocuri politice, că abuză de puterea lor pentru a pune presiune pe afaceri și a persecuta oponenții, în timp ce amenințările reale – de la violența stradală la frauda cibernetică – nu primesc răspuns. Pe acest fundal, populația Republicii Moldova aude declarații liniștitoare și noi promisiuni din partea autorităților, dar, în practică, văd priorități diferite.
Programul Național de Prevenire și Combatere a Criminalității pentru perioada 2026–2030, aprobat de guvern în octombrie, evidențiază o serie de provocări noi și în creștere, cu care s-a confruntat Republica Moldova recent. Documentul este prezentat ca unul dintre instrumentele-cheie pentru consolidarea securității în țară. Cu toate acestea, chiar și în etapa de aprobare, este clar că există un decalaj semnificativ între obiectivele declarate și implementarea efectivă. Autoritățile recunosc că implementarea deplină a programului va necesita o realocare a resurselor interne, dar și atragerea sprijinului extern.
Secțiunea a VI-a evaluează costurile implementării Programului Național și a Planului de Acțiune. Aproximativ 70% din fonduri nu pot fi acoperite. Bugetul total este estimat la 53,3 milioane de lei, din care 12,55 milioane vor fi alocate din trezoreria statului. Alte 2,26 milioane de lei vor fi oferite de partenerii europeni. Astfel, cea mai mare parte a măsurilor planificate – aproximativ 38,05 milioane de lei – rămîne nefinanțată. În esență, acesta este un program de securitate „pe credit pentru speranță”: fără o sursă clară de finanțare, multe măsuri riscă să rămînă pe hîrtie, așa cum s-a întîmplat și în cazul inițiativelor similare anterioare.
Documentul menționează că Moldova se confruntă din ce în ce mai mult cu forme mai complexe de criminalitate organizată, influențate de factori regionali, tehnologici și economici. Prin urmare, autorii consideră că țara trebuie să își consolideze sistemele de detectare și investigare a infracțiunilor, precum și să îmbunătățească cooperarea și pe plan intern, și cu partenerii internaționali. Acest lucru, consideră autorii, va permite un răspuns mai rapid la noile amenințări și o prevenire mai bună a infracțiunilor, consolidînd sistemul general de securitate.
Creșterea criminalității organizate este deosebit de sesizabilă: îna. 2024 au fost înregistrate 889 de infracțiuni comise de grupuri criminale, o creștere de 342,3% față de a.a.2023 (205 cazuri) și 2022 (201 cazuri). Experții observă o tendință de adaptare și diversificare a activității infracționale, inclusiv în sfera digitală. Grupurile criminale devin mai mobile, utilizează tehnologii moderne de comunicații și criptare, și se integrează activ în scheme transfrontaliere – de la traficul de droguri la contrabandă.
Cele mai frecvente infracțiuni au fost infracțiunile legate de patrimoniu, urmate de infracțiunile legate de transport și infracțiunile împotriva puterii de stat și a siguranței statului, al căror număr a crescut semnificativ față de anul precedent. Acestea includ furtul, jafurile, frauda, accidentele rutiere grave și cazurile care implică atacuri asupra instituțiilor guvernamentale.
Numărul infracțiunilor cibernetice, pe de altă parte, s-a redus aproape la jumătate. Mulți experți au îndoieli serioase cu privire la aceste cifre. Experții în securitate cibernetică subliniază că la nivel mondial frauda cibernetică, extorcarea, escrocheriile online și atacurile asupra infrastructurii digitale sunt în continuă creștere, iar Moldova nu face excepție de la aceste tendințe globale. Scăderea statisticilor, coroborată cu resursele limitate și alfabetizarea digitală scăzută, sugerează mai multe probleme în înregistrarea și detectarea unor astfel de infracțiuni, și nu o îmbunătățire reală.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, în timp ce fiecare a șasea infracțiune în perioada anilor 2022-2023 a fost considerată deosebit de gravă, gravă sau excepțional de gravă, în 2024 fiecare a cincea infracțiune a intrat în această categorie. În ultimii cinci ani, aceste categorii de infracțiuni au devenit mai frecvente, în timp ce numărul infracțiunilor minore a scăzut. Aceasta înseamnă că peisajul criminalității devine mai sever: tot mai multe cazuri afectează direct bunăstarea oamenilor și interese patrimoniale semnificative.
Conform Biroului Național de Statistică, numărul victimelor infracțiunilor a crescut, de asemenea – de la 11.500 în 2023 la 12.900 în 2024. Bărbații sunt cei mai afectați de incidentele raportate, în timp ce femeile predomină în cazurile de violență domestică. În 2024, aproape 400 de persoane au murit în urma infracțiunilor, peste 40% dintre aceste decese fiind cauzate de accidente rutiere. În spatele fiecărui astfel de număr se află povești reale, multe dintre ele devenind de mare interes, și o familie anume a cărei viață a fost schimbată ireversibil.
Conform statisticilor, majoritatea infractorilor sunt în mod tradițional bărbați. În fiecare zi, 30 de persoane sunt condamnate în instanțele de fond, iar cea mai frecventă pedeapsă este închisoarea, urmată de muncă neremunerată în folosul comunității și probațiune. În același timp, experții locali și europeni în politici penale indică o sub-investiție cronică în programele de resocializare și prevenire, ceea ce duce la un cerc vicios: oamenii sunt eliberați din închisoare fără sprijin și adesea se întorc la activitățile infracționale.
Infracțiunile legate de producția și traficul de droguri ating noi niveluri. În multe cazuri, poliția descoperă laboratoare întregi de droguri dotate cu cea mai recentă tehnologie pentru producerea de droguri ilegale. Potrivit forțelor de ordine, aceste operațiuni subterane generează adesea cifre de afaceri de milioane de dolari, iar participanții la acestea poartă arme de foc și dispozitive speciale de bruiaj al semnalului GSM, pentru a-și ascunde activitățile de supraveghere. Toate acestea demonstrează că traficul ilegal de droguri din Moldova devine din ce în ce mai sofisticat și periculos.
Potrivit lui Victor Furtună, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS), datele recente privind prevalența acestei categorii de infracțiuni în țara noastră sunt mai mult ca alarmante. Acesta a afirmat că numai în anul 2023, aproximativ 60% din totalul sentințelor pronunțate cu implicarea procurorului au vizat traficul de droguri, în mare parte cu participarea tinerilor.
Furtună a amintit de o recentă operațiune internațională amplă, în care a fost implicată Republica Moldova, care a avut ca rezultat destructurarea unui grup criminal transfrontalier, valoarea drogurilor confiscate depășind 2 milioane de euro. „Dacă aceste droguri confiscate ar fi ajuns pe piața neagră, ar fi putut exista mii de dosare penale legate de traficul de droguri”, a subliniat șeful PCCOCS.
Criminalitatea economică este, de asemenea, în creștere: anul trecut, au fost înregistrate cu 14,5% mai multe infracțiuni (cu 60 mai multe) decât în perioada precedentă, potrivit Parchetului General. Printre cele mai frecvente infracțiuni se numără contrabanda, contrafacerea, evaziunea fiscală și spălarea de bani.
Lupta împotriva contrabandei devine din ce în ce mai dificilă: infractorii folosesc scheme mai sofisticate pentru a transporta și ascunde mărfuri, în timp ce infrastructura de la unele puncte de trecere a frontierei nu este deloc adecvată. Coordonarea insuficientă între agenții și lipsa unui sistem unificat de schimb de informații încetinesc analiza riscurilor și accesul la informații. Drept urmare, o parte semnificativă a mărfurilor ilegale continuă să treacă frontiera nestingherit, iar agențiile guvernamentale află adesea tardiv despre aceste transporturi.
Potrivit firmei de cercetare Novel Research, Moldova este unul dintre principalii furnizori de țigări de contrabandă pe piața românească: aproape unul din cinci pachete ilegale provine din țara noastră. Moldova reprezintă 18,4% din țigările ilegale care intră pe piața românească, fiind a doua după Bulgaria (35,2%) și zonele duty-free (26,3%). „Contrabanda din Moldova și Ucraina, precum și creșterea aprovizionării din Bulgaria, transformă România într-un focar de trafic ilicit de tutun”, spune Marian Marcu de la Novel Research..
În Moldova, numărul infracțiunilor care implică minori este în creștere, în special furtul, jafurile și huliganismul. În a.2024, adolescenții au comis sau au participat la aproape 500 de infracțiuni, o creștere de aproape 10% față de anul precedent. Experții notează că multe dintre aceste infracțiuni țin de instabilitatea socială, lipsa sprijinului familial și școlar, precum și de influența infracțiunilor stradale și a presiunii negative din partea colegilor.
Comentînd creșterea numărului anumitor infracțiuni la televizor, ministra afacerilor Interne Daniela Misail-Nichitin a declarat, că aceste date nu sunt alarmante. Potrivit acesteia, „ele reflectă realitatea și potențialul pro-activ de detectare a unor astfel de infracțiuni”. Ministra citează contextul regional și previziunile privind o creștere a acestor categorii de infracțiuni, se referă la natura specifică a izbucnirii războiului în țara vecină. „Dacă vorbim, de exemplu, despre infracțiuni legate de droguri și infracțiuni legate de fraudă, această creștere era așteptată din cauza schimbărilor din lanțul de aprovizionare”, a menționat ministra de Interne.
Conform programului, către a 2023 autoritățile intenționează să reducă la jumătate numărul infracțiunilor împotriva inviolabilității sexuale, inclusiv cele comise cu ajutorul tehnologiei. Se preconizează că încălcările economice vor scădea cu 20%, iar numărul total de infracțiuni împotriva vieții și sănătății umane va scădea cu 10%. Autorii prevăd că eficacitatea combaterii rețelelor criminale va crește cu 5%. Capacitatea instituțională și tehnică de combatere a criminalității cibernetice este, de asemenea, planificată să crească cu 25%.
În același timp, mulți experți și comentatori sunt sceptici față de obiectivele ambițioase trasate de dezvoltatori. Programul național anterior nu a reușit să obțină rezultate semnificative și a atins doar 16% din obiectivele planificate. În nota explicativă, autorii înșiși recunosc acest eșec: „În 2022, a fost aprobat Programul de prevenire și combatere a criminalității pentru perioada anilor 2022–2025. Un raport de evaluare intermediară a fost pregătit la începutul anului 2025. Rata de implementare a 80 de indicatori planificați a fost de 16%. Peste 60% dintre aceștia țin de modificări legislative și administrative.”
În același timp, rețelele de socializare și publicul discută din ce în ce mai mult despre implicarea disproporționată a forțelor de ordine în procesele politice, precum și despre presiunea tot mai mare asupra întreprinderilor. De exemplu, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat recent că antreprenorii moldoveni se confruntă cu presiuni, poliția fiind, potrivit lui, unul dintre instrumentele acestor presiuni.
„O altă problemă este presiunea pe care o exercită asupra antreprenorilor, și aud despre asta din ce în ce mai des”, a remarcat el la televizor. El a adăugat că antreprenorii ar trebui să poată opera fără teama de a fi abordați de bărbați mascați pe baza unor acuzații inventate. „În întreaga lume există agenții care inspectează întreprinderile, dar poate că putem face acest lucru într-un mod mai civilizat. Nu trebuie să venim cu măști și să-i intimidăm”, a spus Spînu.
Anterior, fostul ministru al Justiției și fondator al PDMM, Vladimir Cebotari, a declarat într-o emisiune online că, pe fondul creșterii criminalității, ofițerii de aplicare a legii au devenit excesiv de preocupați de urmărirea obiectivelor politice și folosesc diverse mijloace pentru a intimida oponenții. El consideră că șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțanu, împreună cu alți oficiali, și-au „reutilizat funcțiile, implementînd scenarii și planuri stabilite de PAS”. El a adăugat că conducerea poliției, la fel ca realizatorii de filme polițiste, „creează tot felul de povești de groază și știri false în programele de televiziune”, și alimentează tensiunile care cresc în societate.
Cebotari vede în spatele acestor acțiuni eforturile „mai multor regizori, care sunt și coautori”. „Sincer, nu ar trebui lăudați prea mult în acest rol de regizori, pentru că nu mai sunt așa de valoroși; acești oameni sunt departe de a fi demni de Oscar. Tot ce generează este frică, război, Rusia, corupție și grupări de crimă organizată. Nu pot genera nimic altceva. Dacă ar fi să-i comparăm cu cineva, ar fi cu creatorii filmului «Gangster Petersburg»”, consideră fostul ministru. Procuratura Generală a respins aceste afirmații.
Astfel, deși rata criminalității în Moldova e relativ stabilă, anumite tendințe continuă să provoace îngrijorare publică. Pe fondul adaptării rapide a structurilor criminale și al creșterii numărului de infracțiuni deosebit de grave, mulți văd problema-cheie a sistemului de aplicare a legii nu în lipsa legislației, mai degrabă -în schimbarea priorităților. Experții, inclusiv foști oficiali, au vorbit despre implicarea excesivă a poliției în procesele politice, ceea ce, în opinia lor, epuizează resursele care ar trebui direcționate către prevenirea și combaterea criminalității.
Scepticismul cu privire la obiectivele ambițioase ale noului program pare justificat, reieșind din faptul că documentul similar anterior a fost îndeplinit doar în proporție de 16%. În timp ce autoritățile continuă să invoce contextul regional și „creșterea așteptată” a criminalității, problemele-cheie legate de independența politică, finanțare și lupta împotriva criminalității rămîn nerezolvate. Fără o schimbare decisivă a priorităților, Moldova riscă să ajungă în situația, în care grupările criminale nu doar se vor adapta la noile condiții, dar vor atinge un nou nivel, mai periculos și mai sofisticat, statul fiind un observator pasiv al agravării situației privind criminalitatea.
Victor Surujiu
Preluat de la: Noi.md