Mao Ning a amintit că, după cel de-al Doilea Război Mondial, documentele internaționale – Declarația de la Cairo, Proclamația de la Potsdam și Instrumentul de capitulare – au stabilit clar obligațiile Japoniei ca națiune învinsă: dezarmarea completă și interzicerea menținerii unor industrii care ar putea permite reînarmarea.

„Cu toate acestea, în ultimii ani, Japonia și-a extins capacitățile militare și a relaxat singură restricțiile postbelice impuse industriei de apărare.. Bugetul său de apărare a crescut timp de treisprezece ani consecutivi, iar adoptarea noii legislații privind securitatea a ridicat restricțiile privind autoapărarea colectivă. În plus, Japonia a modificat principiile privind exportul de arme, relaxînd treptat restricțiile și începînd să exporte arme letale”, a subliniat Mao Ning.

Ea a avertizat că, deși Japonia afirmă că urmărește o lume fără arme nucleare, aceasta își întărește cooperarea în domeniul „descurajării extinse” și încearcă să revizuiască „Cele trei principii non-nucleare”, deschizînd ușa către posibile acorduri de „partajare nucleară”. Aceasta, spune purtătorul de cuvînt, indică o încălcare a poziției exclusive defensivă și accelerează procesul de reînarmare al Japoniei.

„Nu putem să nu ne întrebăm ce urmărește Japonia să realizeze. Dacă va încerca să revină pe calea militarismului, să renunțe la angajamentele față de dezvoltarea pașnică și să submineze ordinea internațională postbelică, poporul chinez nu va fi de acord, comunitatea internațională nu va permite acest lucru, iar astfel de eforturi vor eșua în cele din urmă”, a concluzionat Mao Ning.

Preluat de la: Noi.md