Fenomenul apare atunci cînd antimicrobienele sînt administrate în doze greșite, prea des sau fără recomandarea unui medic veterinar, favorizînd adaptarea microbilor și transformarea lor în forme rezistente.

Potrivit autorităților, microbii rezistenți nu rămîn izolați în ferme sau adăposturi, ci ajung în mediul înconjurător: în apă, sol, plante și chiar în alimentele pe care le consumăm. Astfel se creează un risc direct pentru oameni, deoarece infecțiile provenite din mediul animal sau din natură devin mult mai greu de tratat. Medicamentele folosite în mod obișnuit își pierd eficiența, iar tratamentele devin mai lungi, mai costisitoare și, în unele cazuri, pot apărea complicații grave.

Ministerul Sănătății subliniază că rezistența antimicrobiană în sectorul veterinar afectează nu doar sănătatea publică, ci și siguranța alimentară. Bolile netratabile reduc producția de lapte, carne sau ouă și afectează calitatea alimentelor. În mediul natural, microbii rezistenți se pot răspîndi la animale sălbatice sau plante, perturbînd ecosistemele și punînd în pericol echilibrul ecologic.

Autoritățile recomandă măsuri de prevenție clare: vaccinare și deparazitare regulată, condiții igienice corespunzătoare în adăposturi, acces la apă și hrană curate, evitarea automedicației și a utilizării antimicrobienelor rămase din tratamente vechi. Totodată, reducerea stresului animalelor și monitorizarea atentă a stării de sănătate sînt esențiale pentru prevenirea bolilor.

„Cînd folosim antimicrobienele cu responsabilitate, protejăm animalele, mediul și, implicit, sănătatea noastră”, se arată în mesajul transmis de Ministerul Sănătății.

Autoritățile îndeamnă la acțiune imediată: „Să protejăm prezentul și să ne asigurăm viitorul.”

Preluat de la: Noi.md