În primele șase luni ale anului curent, în țara noastră, în cadrul proceselor penale, au fost identificate 37 de victime (26 adulți, 11 copii) ale traficului de ființe umane (TFU). Anul trecut (pentru 12 luni), victime ale acestui flagel, la fel identificate în cadrul proceselor penale, au fost 119 persoane, dintre care 89 adulți și 30 de copii.

Potrivit datelor oferite, în ceea ce privește formele de exploatare, în primul semestru al acestui an, exploatarea prin muncă este forma predominantă (25 bărbați, 6 femei). În cazul copiilor, exploatarea sexuală a fost identificată în 10 cazuri (17 victime).

În anul 2024, din totalul cazurilor de trafic de ființe umane, conform formei de exploatare, au fost identificate următoarele:

-Exploatare sexuală – 7 cazuri, cu 11 victime adulte (toate femei), dintre care: 5 cazuri de exploatare sexuală comise pe teritoriul Republicii Moldova, 1 caz în Belgia, 1 caz în Germania-Bulgaria. Perioada exploatării: 2023-2024.

-Exploatare prin muncă – 13 cazuri, cu 53 victime adulte (49 bărbați și 4 femei), dintre care: 7 cazuri comise pe teritoriul Republicii Moldova, 2 cazuri în Ungaria, cîte 1 caz în Cehia, Italia, Germania și Belgia. Perioada exploatării: 2021-2024.

-Exploatare prin cerșetorie – 5 cazuri, cu 5 victime adulte (4 femei și 1 bărbat), cazurile au avut loc pe teritoriul Federației Ruse, Polonia, Slovacia și Romînia. Perioada exploatării: 2007-2024.

-Folosire în activități criminale – 9 cazuri, cu 18 victime adulte (11 bărbați), cazurile au avut loc în Austria, Germania, Bulgaria. Perioada exploatării: 2022-2024.

-Folosirea unei femei ca mamă surogat – 1 caz, cu 2 victime (ambele femei), comis în Grecia în anul 2022.

După formă de exploatare:

-53 victime adulte (4 femei, 49 bărbați) au fost supuse exploatării prin muncă (comparativ cu 84 victime identificate în anul 2023),

-11 victime (toate femei) au fost supuse exploatării sexuale (comparativ cu 9 victime identificate în anul 2023),

-18 victime prezumate (toți bărbați) au fost supuse exploatării în scopul folosirii în activități criminale (comparativ cu 50 victime identificate în anul 2023),

-2 victime exploatată în scopul folosirii în calitate de mamă-surogat (comparativ cu 1 victimă identificată în anul 2023).

Sub aspectul țărilor de destinație, în zona Uniunii Europene, au fost identificate 42 de victime ale TFU (9 femei, 33 bărbați); în Federația Rusă – 2 victime (2 femei). În Republica Moldova, au fost identificate 43 victime (exploatarea prin muncă – 37 victime (2 femei, 35 bărbați); -exploatarea sexuală – 6 victime (femei).

Zona Uniunii Europene se confirmă ca o destinație constantă. Republica Moldova rămîne a fi o țară de origine, mai puțin țară de tranzit, însă în ultimii ani se atestă faptul că devine și țară de destinație.

Traficanții își adaptează modelele de afaceri la noile tehnologii, în special, prin abuzul de tehnologii moderne de comunicare (TIC). Datele Liniei Fierbinți Antitrafic și Migrație Sigură arată că 84% dintre moldoveni caută de lucru în străinătate online. Aceștia comunică adesea cu intermediarii și angajatorii prin aplicații mobile precum Viber și WhatsApp, ceea ce complică investigațiile.

Competențele digitale insuficiente ale copiilor moldoveni contribuie la vulnerabilitatea ridicată a acestora la riscurile online, inclusiv abuzul sexual.

Există dificultăți în colectarea probelor legate de exploatarea și folosirea online a tehnologiilor moderne: platformele online le permit traficanților să opereze în mod anonim, să ajungă la un public mai larg și să controleze victimele de la distanță.

Menționăm că în octombrie 2023, Guvernul a aprobat Programul pentru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane pentru anii 2024-2028.

Obiectivele generale ale Programului țin de asigurarea răspunsului prompt al țării noastre la provocările fenomenului traficului de ființe umane și stabilirea parteneriatelor între autorități, organizațiile societății civile, sectorul privat şi parteneri de dezvoltare pentru acțiuni coordonate și rezultative.

De asemenea, un accent deosebit este pus pe asistenţa şi protecţia necesară a victimelor, investigarea, urmărirea penală efectivă, judecarea tuturor cauzelor de trafic și toleranța zero la toate formele traficului de ființe umane. Programul a fost elaborat cu implicarea ministerelor de resort, Procuraturii Generale, Centrului Internațional „La Strada”, cu suportul considerabil al Organizației Internaționale pentru Migrație.

Referindu-se la provocările privind implementarea acțiunilor din program, autoritățile menționează că se impune concentrarea eforturilor pe următoarele direcții prioritare, bazate pe restanțele și obiectivele stabilite pentru Programul Național:

1. Accelerarea armonizării legislative: Susținerea adoptării rapide în a doua lectură a proiectului de lege pentru transpunerea Directivei 2011/93/UE (abuzul sexual asupra copiilor) și accelerarea procesului de transpunere a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestui).

2. Consolidarea capacităților digitale: Alocarea resurselor necesare pentru a consolida capacitățile de investigare cibernetică ale organelor de drept, inclusiv prin folosirea tehnicilor și soft-urilor moderne pentru colectarea și analiza probelor digitale, avînd în vedere creșterea exploatării online.

3. Îmbunătățirea protecției financiare a victimelor: Adoptarea măsurilor necesare pentru a revizui și a face funcțional mecanismul de compensare și reabilitare financiară a victimelor TFU (modificarea Legii nr. 137/2016).

4. Dezvoltarea de servicii noi: Dezvoltarea și pilotarea cadrului conceptual și normativ pentru serviciul de acompaniere a victimelor TFU vulnerabile.

5. Instruire: Asigurarea instruirii continue a specialiștilor, în special, a celor recent angajați prin reforma RESTART, pentru a consolida Mecanismul Național de Referire a Victimelor Infracțiunilor (MNRV), inclusiv în contextul transformării R. Moldova în țară de destinație și de tranzit. Organizarea sesiunilor de instruire a funcționarilor consulari privind amenințările fenomenului traficului de ființe umane.

6. Fluctuație mare de personal (din cauza resurselor umane limitate din sistem), în special, în rîndul specialiștilor din Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP) al Inspectoratului Național de Investigații (INI) și în cadrul Inspectoratelor de Muncă. Această fluctuație afectează continuitatea investigațiilor.

7. Cadrul de cooperare între diferitele sectoare (detectare, asistență, investigare) este perceput ca fiind fragmentat.

Autoritățile subliniază că metodele de trafic au evoluat semnificativ, adaptîndu-se la tehnologiile moderne și la schimbările sociale. Traficanții utilizează din ce în ce mai mult platformele online pentru recrutare, exploatare și control al victimelor, se organizează transportul și cazarea acestora, se comunică cu clienții și cu alți făptuitori.

Există tehnici de manipulare psihologică și promisiuni de locuri de muncă sau alte oportunități financiare, care sînt frecvent folosite pentru a atrage victimele. S-a identificat că tinerii sînt deosebit de vulnerabili la exploatarea online din cauza insuficienței igienei digitale.

În acest context, este evidențiată importanța colaborării între autoritățile competente, instituții, ONG-uri și societatea civilă, pentru a dezvolta soluții inovatoare și tehnologii de monitorizare întru prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, și în particular formelor noi a acestui fenomen criminal.

Preluat de la: Noi.md