După alegeri, PAS a rămas la putere și a început să implementeze sarcinile, pe care le-a identificat ca priorități pentru sine. Aceste priorități nu includ creșterea bunăstării oamenilor, creșterea salariilor și pensiilor sau rezolvarea problemelor din agricultură și economie în ansamblu, ci mai degrabă înăsprirea controlului asupra spațiului informațional, în special asupra rețelelor de socializare.
Interdicțiile și restricțiile impuse sunt insuficiente
În timpul campaniei electorale, partidul de la guvernare și-a dat seama că, chiar și după închiderea a peste 20 de canale de televiziune și radio, blocarea a peste 50 de site-uri web, modificarea Codului Serviciilor Audiovizuale și acordarea unor competențe suplimentare de monitorizare a internetului pentru Consiliul Audiovizualului, amenințarea criticilor la adresa acțiunilor guvernului încă exista. Această amenințare provine din rețelele de socializare, din care mulți cetățeni culeg informații, dorind să audă nu doar presa pro-guvernamentală, ci și alte puncte de vedere.
După cum a recunoscut ministra de Interne Daniela Misail-Nichitin într-un interviu la Rlive, în timpul campaniei electorale, aceștia au purtat dialoguri cu reprezentanți ai TikTok și Meta (Facebook, Instagram și YouTube), precum și cu platforma Telegram, cu privire la conținutul distribuit. Cooperarea cu Telegram a eșuat, cum a dezvăluit fondatorul mesageriei Pavel Durov, dar s-a stabilit un anumit contact cu TikTok. Aceasta a primit numeroase solicitări de blocare a conturilor, jumătate dintre acestea fiind aprobate (deci, TikTok nu a considerat cealaltă jumătate drept dezinformare, care ar fi putut fi pur și simplu o critică la adresa guvernului?).
„TikTok a primit zilnic solicitări de blocare a videoclipurilor cu conținut manipulator sau fals. Acestea au implicat zeci de materiale. Din păcate, nu toate solicitările au primit răspuns, dar mai mult de jumătate din conținut au fost blocate”, a confirmat oficialul pe Rlive.
Ministra de Interne a insistat în fața unei instituții media pro-guvernamentale, că acțiunile Ministerului au fost nu împotriva libertății de exprimare, ci a „materialelor care incită la ură, atacuri personale, utilizarea inteligenței artificiale pentru a distorsiona realitatea și a discredita persoane publice, precum și atacuri specifice la adresa agențiilor de aplicare a legii”. Dar orice videoclip care critică acțiunile guvernului poate fi clasificat drept discreditarea unei persoane publice sau un atac la adresa agențiilor guvernamentale. Sub pretextul combaterii dezinformării, care, fără îndoială, a existat, a fost eliminat și conținutul critic la adresa partidului care guvernează Republica Moldova.
„Deja acum, pe baza concluziilor experților independenți numiți de guvern, Facebook, TikTok și YouTube șterg conținut și impun interdicții. CANAL5 este un exemplu. Ni s-a revocat licența, pagina noastră de Facebook a fost blocată și au fost eliminate trei versiuni TikTok. Orice publicație din emisiunile de talk-show, în care experți autorizați își exprimă opiniile, este ștearsă. Orice. Mai mult, conturile sunt blocate chiar și în etapa de încărcare, fără explicații, pur și simplu la ordinul de sus”, a explicat jurnalista CANAL5 Olga Dziatcovscaia în emisiunea „În spatele parantezelor”.
Utilizatorii rețelelor de socializare au postat frecvent conținut șters cu opinii diferite de cele promovate de mass-media pro-guvernamentală. Chiar și canalele care prezentau conținut umoristic și ironizau acțiunile guvernului au fost blocate. Putem presupune, că niciunul dintre acestea nu a sporit imaginea partidului și, prin urmare, a fost considerat discreditator.
Tot mai dur, mai dur, mai dur.
Pentru a acorda guvernului moldovean mai multă autoritate și a bloca un procent mai mare de conținut pe rețelele de socializare, sunt necesare modificări la legislația actuală a Republicii Moldova. Partidul aflat la guvernare intenționează să corecteze aceste deficiențe în viitorul apropiat.
Anterior, Consiliul Televiziunii și Radiodifuziunii (CRT), fidel numelui său, monitoriza doar aceste două tipuri de mass-media, însă a obținut recent controlul complet asupra mass-media, chiar și asupra celor care operează online, și dreptul de a penaliza pe oricine, inclusiv pe cei care critică guvernul (deși nu recunosc acest lucru; totul este clasificat drept „dezinformare”, „manipulare”, „defăimare” sau „atacuri personale”). Dar acest lucru nu a fost suficient. Site-urile ca site-urile, ele-s blocate rapid fără proces sau investigații. Însă rețelele de socializare nereglementate publică așa de multe opinii care diferă de cele promovate de guvern!
„Îmi doresc ca UE și Consiliul Europei să se asigure că platformele de socializare respectă regulile. Acest lucru ne-ar ajuta să reducem difuzarea dezinformării pe aceste platforme – TikTok, Telegram, Facebook și toate celelalte”, a declarat Maia Sandu.
Și Curtea Constituțională a abordat problema dezinformării. A trimis o scrisoare oficială președintelui Parlamentului, cu solicitarea de a perfecta legislația pentru combaterea dezinformării și a influenței externe. Aceasta ar necesita consolidarea competențelor organismelor care supraveghează platformele online.
Și președintele Parlamentului, la o televiziune pro-guvernamentală, a vorbit despre planurile PAS pentru viitorul apropiat de a „reglementa în continuare spațiul virtual”. În special, deputații, împreună cu Comisia Electorală Centrală și Cabinetul de Miniștri, trebuie să evalueze legislația actuală care reglementează protecția spațiului internetului din Republica Moldova.
„Trebuie să elaborăm o legislație care să reglementeze rețelele de socializare. Vorbind despre manipulare, propagandă și dezinformare, este important să facem o distincție clară. O re-postare aleatorie a unei știri pe care cineva nu a citit-o complet, dar pur și simplu a distribuit-o nu poate fi comparată cu o campanie organizată și agresivă de dezinformare și propagandă. Vorbim în mod specific despre aceasta din urmă, nu despre cineva care dă like-uri sau re-postează. Vorbim despre cei care, în mod profesional și pentru sume mari de bani, răspîndesc propagandă”, – a declarat președintele Parlamentului Grosu la TV8 și a menționat, că supravegherea acestui domeniu ar trebui încredințată STR, care reglementează activitățile mass-media, deoarece are suficientă experiență și metode pentru a supraveghea acest domeniu.
Și nu ar fi o problemă includerea în Codul Serviciilor Audiovizuale a unei prevederi, care să reglementeze activitățile de pe rețelele de socializare. Dacă este necesar, totul va fi scris și încorporat în legile Republicii Moldova. Amendamentele adoptate vor „combate corupția electorală, încercările de destabilizare și transparența donațiilor”. O gamă largă de persoane și instituții vor fi implicate în discutarea noilor prevederi – de la Inspectoratul General al Poliției și SIS la jurnaliști de investigație și reprezentanți ai societății civile.
E nevoie de convingere, nu de reglementare
Nu toate instituțiile media au citat orbește remarcile președintelui Parlamentului Igor Grosu. Unii se întreabă încă cum vor stabili autoritățile cine este un „profesionist al propagandei” și cine își exprimă pur și simplu opinia. Potrivit autorului articolului „Obsesia guvernului pentru reglementarea rețelelor sociale” de pe portalul nordnews.md, în Moldova, cuvintele „profesionist” și „propagandă” pot însemna orice: de la un trol plătit la un jurnalist care scrie despre ceva ce nu este pe placul autorităților.
„Ca de obicei, nimeni nu explică cum se va face distincția între un simplu comentariu ironic și o operațiune de dezinformare coordonată. Cum se va dovedi intenția? Cine va stabili dacă o postare critică este opinie sau propagandă? În absența unor criterii clare, totul devine supus interpretării, iar interpretarea devine inevitabil o armă politică. Mai rău, această obsesie pentru control a devenit parte a reflexului guvernamental.” „În loc să întrebe de ce oamenii cred prostii și știri false, autoritățile preferă să restricționeze accesul la informație. În loc să investească în educația media, creează «consilii de supraveghere». Cu alte cuvinte, combat simptomele, nu cauza, pentru că a reglementa e mai ușor ca să convingi”, scrie nordnews.md.
Autorul articolului nu neagă existența conturilor false, a operațiunilor sub acoperire și a influenței străine, dar un stat care dorește să-și protejeze cetățenii de minciuni și propagandă trebuie să înceteze să ne „convingă” că cenzura poate fi benefică.
Blocare fără criterii clare
Și politologul Alexandr Corinenco a remarcat dorința actualului guvern de a bloca persoanele care dezinformează, în ciuda lipsei unor criterii clare pentru ceea ce constituie dezinformare.
Amendamentele la Codul Serviciilor Audiovizuale oferă o definiție vagă a „dezinformării” ca fiind „informații care pot fi verificate ca fiind false sau înșelătoare, create, prezentate și diseminate în scopul obținerii de profit economic sau inducerii în eroare intenționate a publicului și care pot cauza daune publice. Daunele publice includ amenințări la adresa proceselor politice democratice și de elaborare a politicilor, precum și amenințări la adresa bunurilor publice, cum ar fi protecția sănătății publice, a mediului sau a securității”.
„În cadrul audierilor publice pe marginea acestui proiect de lege, mulți experți și-au exprimat opinia că formularea era vagă”, spune politologul. „Înțelegem că este vorba despre dezinformare politică, dar cu toții ne temem că se va transforma într-o instituție de cenzură. STR este deja un organism de cenzură care pedepsește și închide instituțiile media. De asemenea, înțelegem că aceleași persoane care în prezent insistă asupra modificărilor legislației privind controlul online, cei care se află în așa-numitul Centru ”Patriot”, vor fi cele care vor determina ce constituie dezinformare. Acești indivizi erau cunoscuți anterior ca informatori, dar acum au devenit observatori de încredere.
Potrivit lui Alexandr Corinenco, aceasta va fi o lovitură grea pentru democrație, deoarece este clar că acești oameni vor fi numiți de autorități și se vor alinia acestora. Și acest lucru se aplică nu numai actualului partid guvernant, ci oricărui guvern, indiferent cine se află în frunte, dacă acesta preia controlul asupra spațiului online. Acesta este un precedent foarte periculos pentru democrație.
Un instrument sofisticat de supraveghere și cenzură?
Jurnalistul Alexandr Stahurschii, care a analizat evenimentele din Moldova, scrie pe canalul său de Telegram despre motivul pentru care rețelele de socializare din țara noastră așteaptă noi legi. El observă că era televiziunii libere, cu transmisiuni în direct și dezbateri sincere, s-a încheiat. Opiniile care nu se aliniau cu „linia partidului și a guvernului” au migrat pe internet. Deși aceste opinii erau fluxuri izolate și nu reprezentau o amenințare pentru autorități, devenind un fluviu care curge cu putere, au început să înece televiziunea și să păteze reputația guvernului, motiv pentru care guvernul a decis să se ocupe de internet și de rețelele de socializare. Și acest lucru nu este doar în Moldova; există exemple și în alte țări.
Autorul postării citează exemplul Regatului Unit, care a înăsprit recent regulile privind rețelele sociale, a obligat platformele să introducă moderarea obligatorie și să plătească amenzi usturătoare dacă nu combat „conținutul dăunător”. Franța a înființat o agenție, care supraveghează „securitatea mass-media” și poate bloca site-urile web fără o decizie judecătorească. Germania a impus un termen-limită strict pentru rețelele sociale: conținutul interzis trebuie eliminat imediat, altfel riscă amenzi usturătoare (cca 50 de milioane de euro) și urmărire penală. „Se pare că Moldova învață de la acești maeștri europeni — la urma urmei, ei joacă de mult timp jocul tronurilor și știu prețul fiecărei greșeli. De aceea, autoritățile noastre vorbesc din ce în ce mai mult despre amenințările externe la adresa securității prin intermediul rețelelor de socializare, elaborează atent proiecte de legi, care vor consolida controlul asupra întregului internet, inclusiv rețelele de socializare și aplicațiile de mesagerie. Și, bineînțeles, toate acestea se fac «pentru binele cetățenilor», cum a spus fostul purtător de cuvînt al guvernului, Daniel Vodă: «Trebuie să avem grijă de sănătatea noastră mintală». „Sună cool, dar rămîne o întrebare importantă: nu se va transforma această «grijă» într-un instrument inteligent de supraveghere și cenzură?”, se întreabă Alexandr Stahurschii.
Jurnalistul spune că „protecția” sub pretextul „tentativelor de interferență străină la scară largă prin intermediul rețelelor de socializare” ar putea masca presiuni serioase: blocarea conturilor, site-uri web amenințate cu închiderea de către noile organisme de „cenzură”. În timp ce UE încă încearcă să mențină un echilibru și să implementeze măsuri similare cu respect pentru cetățeni, în Moldova există un risc sporit ca internetul „să se transforme într-un spațiu strict filtrat, unde libertatea de exprimare este înăbușită”.
Ori vor deconecta, ori vor face presiune psihologică
Cenzura procedurală se referă la acțiunile anumitor agenții guvernamentale care pot „face uz de întrerupător”. De exemplu, acesta ar putea fi Consiliul de Televiziune și Radio.
„Majoritatea parlamentară va avea sarcina de a modifica cumva Codul privind serviciile media audiovizuale pentru a permite această oportunitate. Dar pentru a cere ceva de la mass-media online, trebuie să i se acorde ceva. Consiliul, în mod clar, nu emite licențe, precum cele pentru televiziune și radio. Crearea unei alte agenții guvernamentale, precum cea care deja suspendă licențele, este destul de dificilă. Singura opțiune rămasă este promovarea Consiliului de Informații și Securitate în prim-plan; așa a fost, așa este și așa va continua probabil să fie”, și-a exprimat Elena Levițcaia-Pahomova punctul de vedere într-un comentariu video înregistrat.
A doua opțiune — cea psihologică — este deja în joc, a continuat fosta președintă a Comisiei Media din cadrul Consiliului Societății Civile pe lîngă Președintele Republicii Moldova. Bloggerul și jurnalistul Gabriel Călin a fost primul care a căzut sub această presiune. În prezent, el este reținut pe termen nelimitat, reținerea pentru 30 de zile poate fi prelungită. Al doilea jurnalist supus presiunilor psihologice este Gheorghe Gonța, care va face obiectul unor procese intentate de mai mulți oficiali guvernamentali.
„Procesele cu Gabriel și Gheorghe vor dura, evident. Dar acest impact psihologic va anula, cel puțin, dorința liber-cugetătorilor de a se exprima frecvent, vocal și fără cenzură. Unii se vor retrage, alții se vor da la o parte, iar alții vor introduce autocenzura, pe care am văzut-o la celelalte canale TV și posturi de radio. Vom vedea ce vor mai inventa, pentru că noul parlament se va distinge în acest sens”, prezice Elena Levițcaia-Pahomova.
O legitate în contextul catastrofei economice
Trecerea la o cenzură mai strictă este logică, dată fiind catastrofa economică prelungită în care PAS a dus țara, spune politologul Serghei Manastîrlî, directorul Centrului Balcanic pentru Analiză, Cercetare și Prognoză.
„În special, autoritățile moldovene au deteriorat relațiile cu principalul furnizor de resurse energetice ieftine și unul dintre cei mai importanți cumpărători de produse agricole moldovenești – Federația Rusă”, argumentează politologul. „Au deteriorat și nu sunt în măsură să îmbunătățească relațiile cu fostul lor partener strategic – Statele Unite ale Americii. PAS nu a asigurat și nu va asigura un aflux de investiții europene în Moldova. Acest lucru se datorează parțial faptului că isteria militară inițiată de PAS și Maia Sandu personal i-a speriat chiar și pe acei investitori europeni și internaționali, care se aflau deja în Moldova. Prin urmare, incapabil să asigure creșterea economică, PAS va alege calea cu cea mai mică rezistență pentru a-și menține puterea – numindu-i pe toți indivizii nemulțumiți propagandiști ruși și înăsprind cenzura.”.
Subiectul introducerii cenzurii pe rețelele de socializare este discutat de utilizatori pe diverse platforme. Foarte mulți cetățeni se arată convinși că profilurile persoanelor inteligente, pe care autoritățile nu le pot filtra, vor fi blocate sub pretextul dezinformării; există deja numeroase exemple în acest sens. Cenzura statului își depășește autoritatea legală în încercarea unei intruziuni pe rețelele de socializare. După ce zeci de canale de televiziune au fost închise și în țară au mai rămas doar mijloacele de informare audiovizuale loiale guvernului, este practic imposibil ca oponenții guvernului să apară în direct și cine îi va invita oricum la aceste posturi de televiziune și radio, așa că nu există niciun pericol pentru autorități. Dacă apar brusc persoane nedorite, acestea vor fi sau forțate să plece, sau concediate; se va găsi întotdeauna un motiv. Dar pe rețelele de socializare, te poți exprima relativ liber, dacă nu încalci regulile comunității și nu ți-ai făcut dușmani, adică informatori sau turnători.
De aceea, autoritățile se tem de rețelele de socializare, care au superioritate față de mass-media tradițională, în care oamenii nu mai au încredere. De aceea dorința lor de a reduce la tăcere pe toată lumea este așa de puternică. Reieșind din părtinirea politică a tuturor structurilor guvernamentale, inclusiv a instanțelor judecătorești, va fi aproape imposibil să dovedești că îți exprimi propria opinie și nu dezinformezi publicul dacă critici o decizie proastă a guvernului. Guvernul poate susține că îl discreditezi, deoarece a fost ales de majoritate și reprezintă opinia majorității. Din păcate, pluralismul de opinie încetează să mai facă parte din procesul politic democratic din Moldova.
În încheiere, redăm o idee exprimată în interviul pentru noi.md de către un cetățean al Moldovei căruia nu-i este indiferent: „Există doar două surse de putere: De la Dumnezeu, adică monarhia ereditară, și de la Popor, prin alegeri democratice într-o țară democratică. După cum arată practica multor țări, orice alte opțiuni, inclusiv puterea obținută prin manipulări, acțiuni frauduloase și îngrădirea libertății de exprimare, sunt de scurtă durată și sunt sortite să fie eliminate, cu consecințe imprevizibile pentru viitorul celor care dețin o astfel de putere”.
Să sperăm că actualele autorități înțeleg acest lucru.
Lidia Ceban
Preluat de la: Noi.md