Ambrozia, numită și iarba pârloagelor sau floarea pustiei, face ravagii în R. Moldova, fiind cea mai alergenică buruiană care, recent, a apărut și la noi. Specia invazivă, care poate ajunge și până la 1-2 metri înălţime, a ocupat marginea drumurilor, a ogoarelor, imașurilor, pășunilor abandonate, locurilor lăsate în paragină și este foarte greu de stârpit. Ambrosia artemisiifolia, denumirea latină a speciei, este una dintre cele mai dăunătoare buruieni, care afectează nu doar sănătatea umană, ci și agricultura, biodiversitatea. A fost estimat că aduce pierderi anuale, în Europa, de 225 milioane euro.
În ultima perioadă, în R. Moldova, tot mai mult se vorbește despre caracterul alergen al ambroziei și necesitatea stârpirii ei. Problema a fost abordată și la nivel de Guvern, unde s-a decis ca ambrozia să fie inclusă în lista plantelor interzise pe teritoriul republicii. Aceasta va permite aplicarea de măsuri fitosanitare necesare pentru a evita instalarea și răspândirea ambroziei. Și în România planta aduce „năbădăi”, afectând mii de cetăţeni. La începutul acestui an președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind combaterea ambroziei. Studii europene arată că prevenirea (prin detectare timpurie și eradicare) este cea mai bună măsură pentru oprirea extinderii acestei plante. Potrivit experților, eliminarea completă este, însă, în prezent, în mare măsură, imposibilă. Sunt cunoscute circa 50 de specii ale ambroziei, cea mai răspândită la nivel global fiind Ambrosia artemisiifolia, care a invadat Europa, Asia și Australia.
Buruiană „toxică”
Originară din America de Nord, ambrozia a fost introdusă în Europa cu diferite cereale, fiind observată pentru prima dată în 1863, în Germania. În R. Moldova s-a aclimatizat relativ recent. Potrivit doctorului în știinţe Ion Lazari, ambrozia, cu care sunt inundate sute de hectare de terenuri agricole în Moldova, are, la noi, o vechime de peste 50 de ani. Abandonarea terenurilor arabile, a viilor şi livezilor, fenomene care s-au acutizat în ultimii 30 de ani, au creat condiţii prielnice pentru răspândirea acesteia.
Extinderea buruienii este stimulată și de consecinţele schimbării climatice – secetele prelungite și temperaturile ridicate. Anume în aceste condiţii cantitatea de polen generată de ambrozie se dublează. Purtat de vânt, polenul provoacă polinoze (rinită alergică, conjunctivită alergică, astm, leziuni urticariene de contact), fiind unul dintre factorii agravanţi ai astmului bronșic. Strănutul frecvent, mâncărimile de nas și de ochi, secreţiile nazale abundente, sunt câteva dintre simptomele alergiei la ambrozie. Mulţi dintre cei care manifestă aceste simptome nici nu-și dau seama care este cauza, dar toţi sunt predispuși la apariţia manifestărilor de astm – dificultăţi în respiraţie, tuse, respiraţie șuierătoare. De asemenea, oamenii care sunt alergici la polenul buruienilor pot acuza diverse probleme digestive atunci când consumă anumite fructe și legume, printre care se numără mâncărime la nivelul cavităţii bucale, senzaţie de nod în gât, balonări, tranzit accelerat. Sucul plantei, venind în contact cu pielea, poate provoca probleme precum înroșirea pielii, erupţii cutanate. De aceea, se recomandă de folosit mănuși de piele în timpul smulgerii plantelor.
Pericolul alergiilor generate de ambrozie apare odată cu înflorirea plantei – în luna august, uneori chiar de pe la mijlocul lunii iulie – și se menţine până la finele lunii septembrie (octombrie), când se încheie perioada de polenizare a acesteia. Polenul plantei dispare doar când temperaturile scad sub 9 grade Celsius. Alarmantă este capacitatea de răspândire a acestei buruieni: poate elibera până la 8 miliarde de grăuncioare de polen (20 microni în diametru). Unele plante produc de la 3000 până la 30.000 de seminţe, care își păstrează potenţialul germinativ pe durata a 40 de ani.
Impact asupra naturii
„Ambrozia, ca buruiană, este o catastrofă pentru agricultură: are rădăcină puternică şi tufă mare, adică are „pompă” şi capacitatea de-a suge ce se găseşte în sol şi aer, ceea ce duce la sărăcirea solului. În jurul ei plantele agricole de cultură se transformă în buruieni: mici şi fără recolte bune”, spune Asea Timuş, dr. conf. univ., Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Potrivit expertei, ambrozia foloseşte de două ori mai multă apă decât alte plante. Cel mai mult suferă de ambrozie culturile „pitice în talie”: cerealele, leguminoasele, hrişca, speciile tehnice, în special floarea-soarelui. Într-un studiu recent, un grup de cercetători, în frunte cu Stefan Schindler de la Agenţia Austriacă de Mediu, trece în revistă impactul ambroziei asupra culturilor de primăvară – buruiana poate afecta 10-50% din roadă, iar în situaţii speciale, chiar la 80%. De asemenea, specia colonizează habitatele cu valoare ridicată de conservare, cum ar fi păşunile, comunităţi de plante medicinale şi păduri deschise.
Aurel Lozan, doctor în biologie, membru al Comisiei privind gestionarea ecosistemelor din cadrul Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), spune că ambrozia devine tot mai numeroasă şi invadează peisajele şi ecosistemele noastre. „Planta este periculoasă nu doar prin polenul alergen, dar şi prin impactul ecologic, social şi economic, inclusiv prin potenţialul de acaparare a habitatelor altor specii. Din păcate, încă nu se înţelege pe deplin impactul negativ, nici viitorul acestei specii”, spune Aurel Lozan. Expertul ne-a pus la dispoziţie şi o fotografie realizată recent pe unul dintre imaşurile din comuna Cosăuţi, raionul Soroca, în care apar două specii invazive, ambele introduse (exotice): ambrozia şi curnuţul, care generează şi vor genera multe probleme. Oamenii din sate, spune Aurel Lozan, nu cunosc bine ambrozia, dar observă tot mai des această buruiană străină pe imaşuri, animalele domestice nu o consumă – ceea ce înseamnă că specia, practic, nu are mecanisme naturale de reglare şi vine abuziv peste alte plante native.
La nivelul Uniunii Europene, pe baza înregistrărilor a peste 300 de staţii de monitorizare a polenului, efectuate pe parcursul ultimilor 10-15 ani, au fost realizate hărţi ce arată încărcările de polen în perioade diferite de timp. Am observat că cea mai sensibilă perioadă în Moldova este este 23-31 august, când teritoriul R. Moldova apare marcat, aproape în totalitate, în culoarea roşu-închis, ceea ce înseamnă că încărcătura de polen de ambrozie este de la nivelul moderat la foarte ridicat.
Stârpirea
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor emite, periodic, avertizări despre pericolul cauzat de buruiana invazivă Ambrosia artemisiifolia. Totuși, autoritatea constată că în majoritatea localităţilor din republică nu se întreprind măsuri fitosanitare de combatere. Potrivit ANSA, eradicarea ambroziei trebuie efectuată prin smulgerea din rădăcină sau tăierea repetată a plantei, cel puţin de trei ori, înainte de înflorire, pentru a nu provoca dispersia polenului.
O altă metodă de eradicare este prin săpat – prășire, tăiat – cosit manual sau mecanic. De asemenea, ambrozia poate fi controlată folosind erbicide. Conform Registrului de Stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanţilor în Republica Moldova, pentru combaterea ambroziei, sunt permise pentru utilizare substanţele pe bază de imazamox sau florocloridon.
Harta extinderii polenului de ambrozie – Moldova este afectată
Codul Contravenţional al Republicii Moldova prevede amenzi pentru deţinătorii de terenuri care nu combat dăunătorii de carantină – precum ambrozia –, agenţii patogeni ai bolilor de plante și a buruienilor – de la 150 la 600 de lei pentru persoane fizice și de la 2400 la 4500 lei în cazul persoanelor juridice.
Pavel Pînzaru, doctor în ştiinţe biologice, este de părerea că, înainte de aplicarea de sancţiuni, ar trebui ca cetăţenii să fie informaţi despre daunele pe care această plantă le provoacă sănătăţii, agriculturii, diversităţii floristice etc. Conştientizarea gravităţii situaţiei şi promovarea metodelor de combatere a acestei buruieni invazive trebuie să se facă continuu, prin intermediul presei, iar în programele de învăţământ să fie incluse lecţii despre plantele de carantină, daunele şi metodele de nimicire a acestora.
Un rău poate fi eliminat definitiv doar dacă este căsăpit cu tot cu rădăcină. Iar ambrozia, cu siguranţă, e un mare rău pentru noi și pentru pământul nostru. Scrieţi-ne, dragi cititori, dacă recunoașteţi această plantă și dacă aţi reușit să o stârpiţi de pe terenul dvs.
Preluat de la: Timpul.md