De ce unii oameni emană energie, iar alții se trezesc cu senzația că lumea e împotriva lor?
Răspunsul este în creier — și, surprinzător, în modul în care dormim, mîncăm și ne mișcăm.

Neurobioloaga Camilla Nord, de la Universitatea Cambridge, explică în cartea sa „Creierul știe de ce te simți rău” că sănătatea mintală nu ține doar de emoții, ci și de biochimie, ritmuri circadiene și puțin bun-simț.

Sună banal, dar funcționează.
Un studiu pe 1,2 milioane de oameni a arătat că cei care fac sport se simt cu 43% mai bine: mai puține zile proaste, mai puțină anxietate, mai puține gînduri negre.

Dar există un detaliu important: maratoanele nu aduc fericirea.
Nivelul optim este de 45 de minute de activitate, de 3–5 ori pe săptămînă. După două ore de alergare, starea de spirit scade, nu crește.
Creierul nu iubește extremele — iubește ritmul.

De ce funcționează?
Mișcarea intensifică fluxul sanguin către hipocamp, regiunea creierului responsabilă de memorie și emoții. Acolo apar noi neuroni, scade inflamația și, odată cu ea, dispare neliniștea.

Și da, contează și stima de sine: de fiecare dată cînd alegi pantofii de alergare în locul canapelei, îi arăți creierului că poți — iar el nu uită asta.

Somnul nu este un lux, ci o necesitate biologică.
Cînd nu dormi suficient, suferă totul: concentrarea, memoria, starea de spirit — chiar și rezistența la durere.
În acel moment, creierul funcționează ca un laptop cu 2% baterie: merge, dar dă erori.

Experimentele arată că o singură noapte albă crește semnificativ nivelul de anxietate chiar și la persoanele sănătoase.
Privarea cronică de somn duce direct la iritabilitate, apatie și gînduri obsesive.

Dacă vrei un mod simplu de a-ți îmbunătăți starea psihică, începe nu cu psihoterapia, ci cu un somn regulat.
Este cel mai eficient și gratuit antidepresiv pe care îl avem.

Hrana influențează emoțiile mai mult decît credem.
Deficitul de vitamine, fier, magneziu sau Omega-3 face ca creierul să „patineze”: apar oboseala, iritabilitatea, anxietatea.

Totuși, alimentația sănătoasă nu este o pastilă magică.
Dacă ai carențe, ajustează-ți dieta. Dacă nu, nici avocado, nici fructele de acai nu te vor salva de depresie.

Toată lumea vorbește despre microbiomul intestinal — și da, legătura „intestin–creier” există.
Dar dovezi că probioticele tratează anxietatea sau apatia încă nu există.
Îți place kimchi sau iaurtul? Perfect. Nu îți place? Nu te forța. Fericirea nu se găsește într-un borcan cu chefir.

Un stil de viață sănătos este minunat — pînă cînd devine o obsesie.
Oamenii de știință au introdus deja termenul „ortorexie” — fixarea patologică pe alimentația perfectă.
Persoanele care controlează exagerat ceea ce mănîncă sînt, paradoxal, mai predispuse la anxietate și depresie.

Paradoxul e simplu: în căutarea perfecțiunii, pierdem legătura firească cu propriul corp.
Dacă ai mîncat pizza și te simți vinovat, nu e vorba de grijă pentru sănătate — e vorba de stres.

Camilla Nord reamintește: nu există o formulă universală a fericirii.
Pentru unii funcționează sportul, pentru alții somnul, pentru alții cafeaua de dimineață și o plimbare cu cîinele.
Important este să-ți asculți corpul.

Dacă ești obosit — nu te forța să alergi.
Dacă vrei plăcintă cu mere — mănîncă plăcintă.
Dacă vrei liniște — oprește telefonul și întinde-te.

Creierul iubește echilibrul.
Iar uneori, cea mai bună terapie este să încetezi să te lupți cu tine însuți.

Sănătatea mintală nu înseamnă antrenamente perfecte, alimentație impecabilă sau disciplină rigidă.
Înseamnă să trăiești împăcat cu tine.
Iar pentru asta sînt suficiente trei lucruri simple:
puțină mișcare, somn regulat și blîndețe față de tine însuți.

Preluat de la: Noi.md