Experții evidențiază cinci direcții interconectate care modifică radical imaginea metropolelor. Prima ține de planificarea urbană cu accent pe sănătate. Orașele moderne tind să creeze un spaţiu care să mențină bunăstarea fizică și mintală a locuitorilor. De ajutor în acest sens sunt senzorii IoT pentru monitorizarea calității aerului, nivelului de zgomot și calității apei, infrastructura prietenoasă pentru plimbările pe jos și mersul cu bicicleta, spațiile verzi accesibile, medicina la distanță și diagnosticarea asistată de AI.

În calitate de exemplu poate servi proiectul „Superblocuri” din Barcelona unde străzile au fost redate oamenilor, nivelurile de zgomot şi poluare au fost reduse, iar locuitorii observă o ameliorare la nivel de sănătate şi stare de bine.

A doua direcție este cea de mobilitate inteligentă. Sistemul de transporturi de generație nouă are misiunea să facă deplasările mai comode, mai rapide și mai ecologice, în acest sens fiind dezvoltate platformele MaaS (Mobility as a Service), carsharingul și micromobilitatea (trotinetele și bicicletele electrice), automobilele electrice și stațiile de alimentare pentru acestea, semafoarele inteligente gestionate de inteligența artificială.

Elementele de mobilitate inteligentă au ajuns deja și în orașele din Moldova, totuși deocamdată dublurile digitale rămân pentru noi inaccesibile. Vorbim aici despre un model virtual al orașului care este actualizat în regim real cu ajutorul senzorilor IoT și care permite analiza și anticiparea unor situații, testarea unor scenarii fără a implica și riscuri, sporirea eficienței procesului de gestiune.

Implementarea unor dubluri digitale este destul de costisitoare, totuși tehnologia deja funcționează în Singapore fiind dezvoltată, bunăoară, și la Barcelona, pentru conceptul „orașul de 15 minute”, o abordare din domeniul planificării urbane când toate necesitățile de bază ale rezidenţilor (locul de muncă, magazinele, facilitățile pentru educație/studii, sănătate și recreere) se află la o distanță ce poate fi parcursă de acasă până la locul respectiv timp în cel mult 15 minute, pe jos sau cu bicicleta.

Optimizarea resurselor urbane asistată de AI, adică cea de-a patra direcție a transformării urbane, facilitează gestionarea eficientă a energiei, apei și transportului. În domeniul energiei vorbim despre integrarea surselor regenerabile și rețele inteligente; în domeniul aprovizionării cu apă ne referim la pronosticarea cererii și detectarea pierderilor produse prin scurgere; în domeniul circulației rutiere aceasta vizează gestionarea dinamică a fluxurilor. Astfel, la Copenhaga, AI reduce consumul de energie, în Tucson (un oraș din statul Arizona (SUA)), inteligența artificială anticipează defecțiunile în rețelele de apeduct, iar în Singapore aceasta gestionează traficul.

Să ne referim acum la identitatea digitală şi e-Guvernare. Direcţia în cauză se dezvoltă destul de activ şi în Moldova: aici cetăţenii deja beneficiază de acces online la majoritatea serviciilor publice, deşi mai avem mult până la nivelul Estoniei, bunăoară.

Toate aceste cinci tendinţe se află într-o conexiune puternică. Mobilitatea inteligentă are impact asupra sănătăţii, dublurile digitale asistă procesul de gestiune a transportului şi a mediului, pe când identitatea digitală aduce la un loc toate serviciile. Totuşi între eficienţă şi egalitate, între oportunităţile digitale şi confidenţialitate există un anumit conflict, astfel că obiectivul rezidă în edificarea unor oraşe care ar fi nu doar inteligente, ci şi echitabile, sigure şi centrate pe oameni – persoane diferite ca vârstă şi condiţie fizică.

Proiecte de referinţă

În cazul soluţiilor urbane moderne, oraşele nevoite să facă faţă creşterii rapide a popilaţiei, colapsurilor în domeniul transportului, provocărilor de mediu şi necesităţii de a moderniza infrastructura devin poligoane pentru inovaţii. De altfel, vorbim în acest context nu despre localităţile urbane din Lumea Veche, or, în Europa, potrivit estimărilor ONU, îmbătrânirea şi creşterea populaţiei au loc preponderent din contul imigraţiei sau a unui spor demografic natural moderat. Totodată, în oraşele din ţările Sudului Global sporirea numărului populaţiei este condiţionată de creşterea economică rapidă şi amploarea migraţiei din regiunile rurale (mai ales în India şi China). Pentru comparaţie, populaţia oraşului Delhi creşte cu cca 2,3 la sută anual, cea a oraşului Shanghai sporeşte cu cca 2 la sută, pe când cea a Parisului se măreşte cu doar 0,62 la sută.

Nu este deloc surprinzător că anume ţările cu economie emergentă sunt și nişte exemple remarcabile de implementare a inteligenței artificiale și a tehnologiilor digitale în guvernanţă urbană. La Shanghai a fost implementată o platformă unică bazată AI pentru gestiunea integrată a transportului, utilităților și serviciilor de ecosistem în regim real. În orașul Pune din India AI este folosită pentru planificarea inteligentă a transportului public, adică analiza fluxurilor de pasageri, optimizarea itinerarelor și a orarului de circulație a autobuzelor.

La Johannesburg și Cape Town, două orașe din Africa de Sud, sistemele de supraveghere video bazate pe AI ajută la prevenirea infracțiunilor și pronosticarea colectării de venituri. La Rio de Janeiro este aplicată AI vizuală pentru cartarea unor așezări neformale și asistență în materie de planificare urbană, iar la São Paulo, alt oraș din Brazilia, cu ajutorul AI a fost optimizată funcționarea semafoarelor și a fost fluidizat traficul: sistemul care funcționează în regim real gestionează în mod automat afișarea semnalelor luminoase reducând astfel durata călătoriilor.

Este important să menționăm că AI este implementată în proiectele urbane în cadrul unor soluții complexe, de altfel, de multe ori în cele de succes şi care au trecut testul timpului. Bunăoară, tot în Brazilia se află oraşul Curitiba, considerat şi unul din pionierii urbanismului durabil. La Curitiba funcţionează un plan general de durată adoptat în 1966 care este actualizat cu regularitate şi asigură dezvoltarea organizată şi sustenabilă a urbei. În cadrul acestui plan a fost creat un sistem eficient de metrobus, sunt dezvoltate spații verzi de proporţii mare și are loc o dezvoltare imobiliară controlată. Practicile în cauză sunt evocate peste tot în calitate de exemplu de abordare complexă pentru o planificare care ține cont de factorii sociali și de mediu.

Cheia succesului

Orașele europene unde creșterea urbană este mai lentă preiau deseori aceste tehnici și cele mai bune practici, totuși cooperarea țărilor emergente este mult mai intensă, or acestea se confruntă cu provocări similare generate de același parcurs de dezvoltare: urbanizare rapidă, moștenirea epocii de industrializare, necesitatea de a susține dezvoltarea infrastructurii în concordanță cu creșterea populației.

Drept exemplu elocvent pentru o astfel de cooperare care ar garanta succesul în procesul de identificare a soluțiilor ar putea servi Forumul Internațional Municipal (FIM) al BRICS. Pe parcursul deja a cinci ani acesta reunește mii de orașe impuse să soluționeze probleme comune și similare ca natură: ambuteiaje, densitate urbană, necesitatea de a recicla deșeurile, schimbările climatice.

O nouă ediție a acestui forum s-a încheiat la 31 octombrie la Sankt-Petersburg oferind o multitudine de oportunități pentru preluarea experienței în domenii, precum digitalizarea, fintech, AI, mediul, turismul. Pe lângă faptul că domeniile respective au cel mai mare potenţial de cooperare între oraşele BRICS, acestea sunt și niște exemple concrete a unor interacțiuni de succes. Bunăoară, vendori chinezi importanţi (Huawei, Hikvision, Dahua etc.) lansează tehnologii în oraşele din Brazilia şi Africa de Sud (sisteme de supraveghere video, rețele, centre de tip cloud, IoT). Anume prin intermediul BRICS, orașele care anterior erau în competiție pentru investiții au început să facă schimb de standarde tehnologice și bune practici de implementare a AI în gestionarea infrastructurii.

Indicii ale viitorului

Participanții la FIM BRICS (și aici vorbim despre un număr de peste 7 000 de reprezentanți ai peste 2 000 de orașe din 70 de țări) au avut un interes deosebit să facă schimb de experiență referitor la tehnologia aplicată în orașul Chennai din India unde a fost creată o rețea de „parcuri zone umede” care în perioadele uscate servesc drept spații de recreere, iar în timpul ploilor torențiale captează și acumulează apa de ploaie. Orașul amenajează zeci de astfel de parcuri.

În calitate de model al unor proiecte de restabilire a zonelor de litoral și de creare a centurilor acvatice verzi și a sistemelor receptoare s-a impus oraşul Kazan, capitala Republicii Tatarstan (Federaţia Rusă). Un exemplu în acest sens este faleza lacului Nijnii Kaban dotată cu facilități pentru tratarea fitochimică a apei. O perioadă îndelungată bazinul de acumulare în cauză a fost supus poluării, iar după amenajare pe faleză au fost construite instalații de epurare unde procesul de curățare a apei are loc cu ajutorul plantelor care-și au habitatul în lacul respectiv.

Experienţa Indiei de creare în zonele cu densitate sporită a populaţiei a unor sisteme de aprovizionare cu apă, eficiente şi ieftine, a fost utilă pentru realizarea proiectelor similare în Africa de Sud şi Brazilia şi a permis aplicarea unor abordări testate, fără lansarea unor experimente cu tehnologii costisitoare nepotrivite.

În condițiile când migrația de muncă ia amploare, iar interacţiunile în domeniul afacerilor sunt supuse globalizării, un interes sporit a suscitat experienţa EAU care a transformat procesul dificil de accedere în țară și legalizare a muncitorilor migranți într-un serviciu digital de tip seamless.

China construiește în medie pe an mai multe drumuri de cea mai înaltă categorie tehnologică, linii de cale ferată de mare viteză, aeroporturi, terminale maritime și linii de metrou decât toate celelalte țări ale lumii împreună. La fel, China construiește anual și câte un metru pătrat de locuințe per capita, adică câte 1,5 mlrd. de m. p. Experiența lor este într-adevăr unică și suscită interes.

Orașul Curiúva din Brazilia fondat abia în anul 1947 desfășoară cele mai interesante experimente socioeconomice și de transport care l-au transformat într-o atracție pentru specialiştii în urbanism, economie și guvernanță urbană din toată lumea. Schimbul de soluții și practici la cele mai diferite niveluri, de la autorități la dezvoltatori de tehnologie, de la profesori la experți în promovare, fac sustenabilă nu doar dezvoltarea aglomerărilor urbane, dar și viitorul însuși.

Visul chișinăuian

Oraşul principal din Moldova face şi el parte din categoria celor aflate în creştere. Pe parcursul ultimilor 10 ani, numărul rezidenților din municipiul Chișinău a sporit cu aproximativ 16,7 la sută, demonstrând o migraţie stabilă şi un spor natural pozitiv al populaţiei. La fel, urbea dispune şi de un document strategic de bază: „Chişinău – oraş verde”. Acesta are drept scop asigurarea unui mediu sigur, sustenabil şi sănătos pentru locuitori, trasează obiectivele strategice ce ţin de gestionarea energiei şi deşeurilor, investiţiilor, mobilităţii, de dezvoltarea infrastructurii verde-albastre, precum şi a celor referitoare la transporturi și urbanism.

La Chișinău este implementat un sistem de informații geografice care permite gestionarea eficientă și extinderea spațiilor verzi, aici sunt realizate proiecte de integrare a unor tipuri alternative de transport, sunt implementate metode moderne de gestiune a mediului urban, cu toate acestea însă municipiul n-a reușit deocamdată să ofere răspunsuri la principalele provocări de dezvoltare.

Extinderea urbei are loc mai rapid decât dezvoltarea infrastructurii sale, ceea ce generează suprasolicitarea drumurilor și creșterea neuniformității sociale. Chișinăuienii suferă din cauza calității proaste a aerului și vulnerabilităților orașului în fața dezastrelor naturale. Odată cu digitalizarea serviciilor sporește riscul ca o parte a populației (persoanele în etate, persoanele cu venituri modeste) să rămână „în afara” serviciilor inteligente. Totodată, cu fiecare an devine tot mai pregnantă divizarea în zone „favorizate” și zone care degradează.

Pentru fiecare din problemele respective există soluții, precum și bune practici de aplicare a acestora în orașele care au obiective similare, ca tip şi natură, cu cele ale Chișinăului. Acolo unde relaţiile extinse şi cooperarea au contribuit la înţelegerea faptului că provocarea principală a unei urbe moderne este să devină nu doar un oraș „smart”, ci unul centrat pe om, înglobând în parcursul său către un viitor mai bun soluțiile digitale, dezvoltarea sustenabilă și echitatea socială.

Piotr Darii

Preluat de la: Noi.md