Datorită energiei sale, șahul a fost introdus în programa școlară, țara a găzduit campionate europene și mondiale și a văzut lumina zilei o variantă moldovenească unică de șah cu 100 de pătrate. El a fost nu numai antrenor și pedagog, ci și un inventator, organizator de talie mondială, jurnalist, autor a nouă cărți și a peste cinci mii de articole.

Materialul nostru analitic redă nu doar biografia unui maestru remarcabil. Este istoria despre cum un entuziast a reușit să schimbe imaginea sportivă și intelectuală a unei întregi țări, să crească o nouă generație de șahiști și să lase în urma sa jocul viitorului.

Copilăria și primii pași: „Scripca, vei ajunge departe…”

Fiodor Fiodorovici Scripcenco s-a născut pe 13 octombrie 1935 în Cahul, într-o familie numeroasă de țărani. Tatăl său a murit pe front, iar acasă au rămas șase copii.

„Am primit vestea morții sale la sfîrșitul anului 1944. Pentru a mă întreține, la 15 ani am plecat la Harkov să învăț o meserie. Sportul m-a ajutat să trec cu optimism peste zilele obișnuite: patinam, practicam lupte libere”, își amintea el.

La Harkov, Scripcenco a lucrat la o fabrică de tractoare și a obținut primul grad de candidat la titlul de maestru în șah.

A jucat prima partidă de șah la vîrsta de 13 ani:

„Odată, doi colegi de clasă mi-au arătat mișcările figurilor, iar eu i-am învins imediat. Mi-au spus: „Tu, Scripca, vei ajunge departe…”.

Mai tîrziu, s-a ocupat cu luptă națională moldovenească trînta – a devenit cîștigător al turneelor republicane, iar în timpul serviciului militar în Grupul trupelor sovietice din Germania a devenit de două ori campion al diviziei la box.

Și fotbalul a ocupat un loc important în viața sa: în Cahul a condus echipa „Colhoznicul” și a arbitrat meciurile campionatului Moldovei, avînd categoria I de arbitru.

Antrenor-pedagog: șahul ajunge în școli

În noiembrie 1954, Scripcenco a fost angajat ca antrenor-învățător de șah la Școala de Sport pentru Copii și Tineret din Cahul – de atunci și pînă la sfîrșitul vieții, el nu s-a despărțit de jocul regal.

„Prima mențiune din carnetul de muncă — antrenor-învățător de șah. În ultimii 25 de ani — secretar responsabil al Federației de Șah din Moldova. Vreau să apuc să văd Olimpiada în țara noastră”, spunea el într-un interviu.

Din 1963 – secretar responsabil al Federației de Șah a RSS Moldovenești.

În 1966, la inițiativa sa, în mai multe școli din Moldova au fost introduse pentru prima dată lecții de șah – o decizie unică pentru Uniunea Sovietică.

„Eram convins că șahul nu este doar un sport, ci o școală a gîndirii și caracterului. Voiam ca copiii să crească puternici din punct de vedere intelectual”, sublinia Scripcenco.

Rezultatul nu a întîrziat să apară: în 1968, 1969 și 1972, echipa de juniori a RSS Moldovenești a cîștigat de trei ori campionatele URSS.

Colegii îi remarcau abilitatea de a-i entuziasma pe elevi:

Serghei Tihomirov, maestru internațional: „Fiodor Fiodorovici putea intra într-o școală de la sat și, în jumătate de oră, să captiveze întreaga clasă cu șahul. Vorbea simplu, cu entuziasm, iar copiii se înghesuiau în jurul tăblii”.

Organizator de talie mondială

De la sfîrșitul anilor 1970, Scripcenco a devenit principalul motor al vieții șahistice din republică: a fost secretar general al Federației de Șah a RSSM/Moldovei, arbitru internațional FIDE, iar din 1994 — președinte al zonei 1.8 FIDE (Balcani și Europa Centrală) și membru al Prezidiului Consiliului FIDE.

În 1997 i-a fost conferit titlul de „Organizator emerit al FIDE”.

Sub conducerea sa, Moldova a găzduit cele mai importante evenimente de șah:

Președintele țării, Vladimir Voronin, a declarat la deschiderea Campionatului European din 2005: „Datorită unor astfel de evenimente precum Campionatul European, întreaga lume va auzi de Moldova”.

Pentru contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea sportului, Fiodor Fiodorovici a fost decorat în 2008 cu Ordinul de Onoare.

Jurnaliștii glumeau adesea:

„Cînd spunem Moldova, avem în vedere Scripcenco”.

Inventator: tabla de șah cu 100 de pătrățele și figura „Racheta”

Fiodor Scripcenco a intrat în istorie ca autor al variantei moldovenești a șahului pe o tablă de 100 de pătrățele.

Ideea a fost inspirată de meciul prelungit la egalitate dintre Karpov și Kasparov din 1985 (48 de partide, dintre care doar 8 au avut rezultat):

„Am înțeles: jocul are nevoie de modernizare, mai multă dinamică și spectaculozitate. Am vrut să le ofer șahiștilor spațiu pentru imaginație, iar televiziunii – meciuri reale”, scria el în cartea „Șahul cu 100 de pătrățele. Varianta moldovenească”.

Noua piesă „Racheta” combina capacitățile calului și ale elefantului și putea da mat fără sprijinul altor piese.

Setul a fost completat cu două „Rachete” și doi pioni, ceea ce a transferat jocul pe o tablă de 10×10.

În 1996 a avut loc primul campionat al Chișinăului (17-26 decembrie) — din 30 de partide niciunul nu s-a încheiat la egalitate.

În 1999 a avut loc primul campionat al Moldovei: din 45 de partide, doar 5 s-au încheiat la egalitate.

Jocul a fost brevetat (certificat nr. 442/638 din 05.08.2003).

Dinastia șahistă: Scripcenco – Agababyan – Lotier

Soția lui Fiodor Fiodorovici este marele maestru internațional Naira Agababean, multiplă campioană a Moldovei, participantă la 7 olimpiade.

Fiica lor, Elmira Scripcenco, este campioană mondială la categoria sub 16 ani (1992), campioană europeană (2005) și lideră a echipei naționale feminine a Franței.

Ginerele lor, Joël Lotier, este fost campion al Franței și participant la Olimpiade.

Elmira: „Șahul a fost jocul meu preferat încă din copilărie. Părinții glumesc că am învățat să joc la patru ani și jumătate”.

Familia a devenit cunoscută ca una dintre puținele dinastii de șah din lume, alături de surorile Polgar.

Omul intereselor enciclopedice

Fiodor Fiodorovici nu era doar un jucător de șah:

-a dezvoltat o invenție inginerească pentru o mașină de frezat la fabrica de tractoare din Chișinău, care permitea repararea unui nod în 5 minute în loc de 5 ore — pentru care a primit un premiu de 600 de ruble;

-a creat sisteme pentru jocul „Sportloto”, verificate la Centrul de calcul al Institutului de matematică al Academiei de Științe a Moldovei (1987);

–în 1992 a participat la crearea Federației de Nard Sportiv din Moldova, devenind el însuși campionul Chișinăului la table-nard;

-a fost un fan înfocat al clubului german de fotbal „Werder”, unde în secția de șah juca fiica sa, Elmira.

„Nardul este unul dintre cele mai vechi jocuri: astfel de table au fost găsite chiar și în mormîntul lui Tutankhamon. Intriga este oferită de inteligență și noroc, dar nu este vorba de cazinou”, a explicat el.

Caracter, umor, dragoste de viață

Colegii și jurnaliștii își amintesc de Scripcenco ca de un om energic, activ, dar binevoitor.

„Nu suporta formalismul și știa să transmită ideile. Întotdeauna puteai să-i ceri sfatul — te asculta și nu te certa”, își amintesc jurnaliștii ziarului „KP în Moldova”.

La Campionatul European din 2005 de la Chișinău, el i-a mustrat ușor pe reporteri:

„De ce scrieți despre tocurile jucătoarelor de șah, dar nu despre partide?”, le-a spus el zîmbind.

La sfîrșitul anilor 1990, apartamentul său a fost atacat de niște hoți înarmați — trecutul său de luptător și boxer l-a ajutat să se apere, deși infractorii erau înarmați cu pistoale.

Amintirea și moștenirea

Fiodor Scripcenco a decedat la 8 mai 2010 la Chișinău.

În necrologul din „Komsomolskaia Pravda în Moldova” se menționa:

„A plecat din viață omul datorită căruia șahul a început să fie predat în școlile din țară. A scris 9 cărți, a publicat aproximativ 5000 de articole, a trecut prin șah generații de elevi”.

Datorită entuziasmului său:

Lecții pentru viitor

Cea de-a 90-a aniversare a lui Fiodor Fiodorovici este un prilej pentru a ne aminti nu numai despre victoriile și titlurile sale, ci și despre lecțiile vieții sale:

„Vreau ca în Moldova să fie organizată Olimpiada de șah”, spunea el cu puțin timp înainte de a pleca.

Aceste cuvinte rămîn visul actual al Federației Moldovei de Șah.

Materia realizat de Cristina Moisei

Preluat de la: Noi.md