Figura imensă cu halo pare să fi fost desprinsă dintr-un film de science fiction.
Fenomenul a fost surprins de călătorul Igor Romaniv pe muntele Grofa. „A fost incredibil! Fantoma apărea din nou și din nou — de fiecare dată diferită: lumina, norii, vîntul, soarele se schimbau. Totul a durat mai mult de o oră”, a mărturisit el.
Imaginile observate, în care umbra umană gigantică se află deasupra unei mări dense și lăptoase de nori, constituie acele momente optice rare care transformă creasta într-o scenă de film SF.
Mesajul care însoțește imaginile evocă un „fenomen atmosferic unic”, cu umbra unei persoane aruncată pe nori sau ceață, „încadrată de inele luminoase ale soarelui”.
„Brocken spectre” se referă la umbra mărită a observatorului, proiectată pe un nor sau pe ceață atunci cînd soarele se află în spatele său. Adesea, în jurul capului umbrei apar cercuri colorate, numite „glory”, generate prin retroîmprăștierea și interferența luminii pe picături de apă de dimensiuni aproape uniforme. Din cauza lipsii reperelelor de distanță în nori, ochiul percepe greșit scara, făcînd ca umbra să pară gigantică, conform Stiripesurse.
Mișcarea „fantomei”, chiar și atunci cînd fotografiatul stă pe loc, este explicată prin dinamica norilor și variațiile lor de densitate; pe măsură ce ceața se mișcă, proiecția umbrei și a haloului se modifică, ca o proiecție pe un ecran ondulat. Astfel, pe o creastă expusă la vînt, spectacolul poate părea aproape viu.
Numele provine de la Brocken, cel mai înalt vîrf din Munții Harz (Germania), unde fenomenul a fost descris pentru prima dată în 1780 de Johann Silberschlag. Brocken fiind adesea învăluit în ceață și ușor accesibil, ciudata umbră cu „aureolă” a devenit o legendă, apărînd în poezii și jurnale de călătorie.
Departe de Harz, „fantoma” poate fi observată oriunde apare combinația ideală de relief și vreme: pe versanți de munte, în zborul cu avionul, pe faleze marine sau în Carpați.
Imagini similare au fost surprinse în Carpații ucraineni în ultimii ani, ceea ce confirmă că zona, caracterizată prin inversiuni frecvente de temperatură și mări de nori la altitudini medii, favorizează apariția acestui fenomen rar.
Cele mai bune șanse pentru observarea fenomenului se prezintă dimineața sau la apus, cînd soarele este la o înălțime mică, iar călătorul se află pe un vîrf sau pe o muchie cu o mare de ceață dedesubt. Lumina provine din spate, umbra se proiectează pe ceață, iar astfel „glory”-ul se iluminează în jurul capului umbrei.
„Rețeta” fotografiei este simplă, explică specialiștii: un unghi larg, o expunere ușor compensată pentru a nu „arde” ceața și prudență. Nu trebuie să te aproprii de cornișe sau margini instabile pentru a ‚pune în cadru’ cercurile perfecte. Așadar, „fantoma” nu este un fenomen supranatural: este doar un joc al luminii cu apa, relieful și perspectiva.
Preluat de la: Noi.md