Dar era clar pentru toată lumea că actuala guvernare nu va admite nici această asociație politică, nici alte partide afiliate lui Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani în Moldova și acum locuiește la Moscova, pentru participare la alegeri.

Barieră de protecție

La mijlocul lunii iulie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să înregistreze blocul ”Pobeda” pentru participare la alegerile parlamentare.

CEC și-a explicat decizia prin faptul, că partidele care au anunțat formarea blocului (Renașterea, Șansa, Forța Alternativă pentru Salvarea Moldovei și Pobeda) nu au depus documentele necesare, și că blocul ”Pobeda” continuă activitățile partidului interzis Șor, dar în altă formă. Printre motivele invocate s-au numărat și lipsa de transparență a conducerii, lipsa listei membrilor obligați să își declare averea și lipsa raportului contabil privind congresul organizat la Moscova pe 6 iulie. În plus, CEC a declarat că Serviciul de Informații și Securitate avea „suspiciuni rezonabile” că blocul Pobeda era finanțat din străinătate.

Bineînțeles, ”Pobeda” a spus că această decizie este motivată politic și a intentat un proces. Însă încercările de a contesta verdictul Comisiei Electorale Centrale au fost nereușite – Curtea Supremă de Justiție a respins recursul partidului Renaștere. Iar autoritățile au răspuns protestelor stradale cu represiune – poliția și carabinierii i-au alungat dur pe cei din orașul de corturi din centrul Chișinăului. În același timp, pe 11 august, Ministerul Justiției s-a adresat instanței pentru a obține dizolvarea partidelor care fac parte din blocul ”Pobeda”, expediind instanței și cererea de a limita activitățile acestor formațiuni pînă la luarea unei decizii de dizolvare a acestora. Motivul este că Renaștere, Șansa, Forța Alternativă pentru Salvarea Moldovei și Pobeda succed partidul neconstituțional Șor. La mijlocul lunii august, Curtea de Apel a admis cererea de restricționare a activităților grupurilor politice, iar pe 2 septembrie a început examinarea cererii de dizolvare a acestora, dar în cele din urmă a amînat audierea pînă la emiterea de către Curtea Constituțională a avizului său asupra cazului. Nu se știe când se va pronunța Curtea Constituțională, dar, conform legii, în perioada restricțiilor, partidele nu pot participa la alegeri, referendumuri, nu pot desfășura campanii, mitinguri, nu pot emite publicitate politică și nu pot utiliza conturi bancare.

Autoritățile nu au admis nici un alt partid asociat cu Ilan Șor să participe la alegerile parlamentare – „Moldova Mare” a fostei procuroare anticorupție Victoria Furtună. Explicația oficială este că pe lista acestei forțe politice s-a regăsit o persoană cu o condamnare restantă, motiv pentru care a fost exclusă de pe listă, iar ca urmare a fost încălcat echilibrul de gen, prevăzut de Codul Electoral. Lista s-a dovedit a fi formată din 70% bărbați și 30% femei, ceea ce depășește limita admisă de 60% și 40%, astfel automat lista candidaților la funcția de deputat din „Moldova Mare” nu îndeplinea cerințele (persoana „rău intenționată” cu o condamnare restantă a fost una dintre membrele partidului care s-a certat cu soțul ei, a depus o plîngere emoțională la poliție și, în consecință, a primit o amendă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității).

Acțiunile Comisiei Electorale Centrale l-au surprins chiar și pe experimentatul ex-președinte CEC, Yuri Ciocan, care a lucrat în această structură timp de 11 ani. Potrivit acestuia, a fost întotdeauna o practică normală să se acorde candidaților un termen de șapte zile pentru a corecta erorile din documentele lor. Ca exemplu, Ciocan a citat cazul lui Vasile Costiuc și al partidului „Democrație Acasă”, căruia CEC i-a acordat timp pentru a corecta deficiențele din documente și, în cele din urmă, l-a înregistrat. Faptul că o astfel de oportunitate nu i-a fost oferită Victoriei Furtuna, fostul șef al Comisiei Electorale Centrale l-a numit neconstituțional și o încălcare directă a drepturilor sale, dat fiind că aparent se dorea înlăturarea dnei Furtună cu orice preț.

Victoria Furtună a atacat decizia CEC la Curtea de Apel și a cîștigat procesul. Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție a anulat verdictul „apelului” și a menținut decizia CEC. De regulă, decizia CSJ este definitivă, dar partidul „Moldova Mare” cere revizuirea deciziei din cauza unui conflict de interese: completul de judecată îl include pe fostul procuror general și acum judecător la CSJ, Ion Munteanu, care anterior a condus un dosar penal împotriva Victoriei Furtună, care a fost clasat din cauza lipsei corpului delict. „El este, de asemenea, fratele directorului programului juridic al Fundației Soros din Moldova. Îl critic pe Soros pentru amestecul în politica internă a republicii și susțin politica lui Donald Trump, iar acest lucru lovește cu siguranță retorica pe care PAS o folosește pentru a distruge Moldova și identitatea noastră”, a spus Furtună. Deci, teoretic, partidul ei, „Moldova Mare”, are încă posibilitatea de a participa la campania electorală, dar în practică, acest lucru pare aproape ireal.

Există un alt partid (sau mai degrabă, un alt președinte a lui) care este asociat cu Șor și care, cu toate acestea, a fost înregistrat ca și candidat la alegerile parlamentare. Este vorba de Uniunea Creștin-Socială din Moldova, care în ajunul campaniei electorale era condusă de jurnalistul Gabriel Călin, înlocuindu-l în funcția de președinte pe fostul ministru al Apărării, Valeriu Pleșca. Cu toate acestea, șansele ei de a intra în parlament sau chiar de a lua un procent semnificativ de voturi de la PAS sunt minime – partidul în sine nu este bine promovat, iar Gabriel Călin, deși un jurnalist și blogger cunoscut, nu atinge greutatea politică a Victoriei Furtună.

Prin urmare, Ilan Șor și „rețeaua” sa vor trebui acum să-și revizuiască scenariile pentru alegeri și să decidă pe cine sprijină.

Pe cine va susține Șor și „rețeaua” sa la alegeri?

La congresul preelectoral al blocului ”Pobeda”, care a avut loc pe 6 iulie la Moscova, Șor a declarat: „Nu suntem naivi. Înțelegem perfect că autoritățile vor face tot posibilul pentru a ne împiedica să participăm la alegeri. Dar avem propriile noastre scenarii. Nu unul, nu două – zeci. Și în oricare dintre ele, noi, blocul ”Pobeda”, vom asigura victoria forțelor sănătoase.” La sfîrșitul lunii august Curtea de Apel a decis să restricționeze activitățile a patru partide incluse în blocul ”Pobeda”, după care a devenit evident că acestea cu siguranță nu vor putea participa la alegeri. Ilan Șor a anunțat pe canalul său de Telegram intenția de a determina o forță politică „care va garanta că, după victorie, opoziția va organiza alegeri parlamentare corecte. Și vom face apel la susținătorii noștri să o susțină.”

Scopul actual al lui Șor este de a „scăpa țara de regimul anti-popular al lui Sandu și PAS, care a capturat-o”, după care „în următoarele șase luni să organizeze alegeri anticipate oneste, transparente și corecte”. El a anunțat public acest lucru la congresul de la Moscova, pe 6 iulie. Adică, politicianul fugar și-a prezentat clar și distinct poziția înainte de negocierile din culise – dorește, de asemenea, să participe la guvernarea țării, pentru care trebuie să fie organizate alegeri parlamentare noi, la care să fie admise partidele afiliate lui. Și apoi – fie ce o fi, dar blocul ”Pobeda”, va intra cu siguranță în parlament. Într-un sondaj din martie, campania iData a prezis că ”Pobeda”, va obține 19 mandate în noul parlament. În schimb, Ilan Șor este gata să ofere resurse umane și financiare structurii sale organizate, cunoscută sub numele de „rețeaua Șor”, și pentru sprijin în alegerile din 28 septembrie, și, probabil, pentru organizarea protestelor post-electorale.

Înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din a.2024, agențiile de aplicare a legii au anunțat că „rețeaua Șor” implica aproximativ 130.000 de persoane. După cum a susținut la vremea respectivă Procuratura Anticorupție, printre acestea se numărau 130 de lideri teritoriali, „care colectau date personale ale cetățenilor și trimiteau liste în Rusia pentru a deschide conturi bancare acolo”. Conform anchetei, aceste persoane erau plătite cu aproximativ 250.000 de ruble (aproximativ 45.000 de lei). Urmează 1.927 de președinți de sector, „care erau responsabili de recrutarea activiștilor și «simpatizanților» în fiecare zonă. Aceștia erau plătiți cu 25.600 de ruble pe lună, sau aproximativ 4.600 de lei”. „Rețeaua” include și „peste 50 de mii de activiști care au recrutat «simpatizanți» și au primit lunar 4.600 de lei pentru aceasta” și „peste 70 de mii de «simpatizanți» – adică oameni care ar vota așa cum ar trebui pentru bani. Aceștia erau plătiți lunar cu sume între 900 și 1.800 de lei”.

Politologul Vitali Andrievschii a citat o altă cifră în septembrie, trecut. „Se spune că există deja peste 300.000 de persoane interesate să voteze politicienii și partidele pe care reprezentanții lui Ilan Shor le vor numi. Și acest număr este în continuă creștere”, a spus el într-un interviu acordat portalului noi.md. De altfel, cifra de 300.000 a fost exprimată la conferința de presă de după primul tur al alegerilor prezidențiale, de Maia Sandu vizibil nervoasă. Ea a spus că „există dovezi” că „grupuri criminale, acționînd împreună cu forțe străine ostile intereselor noastre naționale, au intenționat să cumpere 300.000 de voturi ca parte a unei falsificări fără precedent”. Dar dovezi reale ale mituirii unui număr așa de mare de alegători nu au fost încă prezentate.

Observatorul politic Dmitri Ciubașenco estimează potențialul electoral al „partidului virtual al lui Șor” la 7-8%. Politologul Vitalii Andrievschii consideră că „această grilă electorală, în forma sa actuală, poate oferi cca 10%. Este foarte grav. Este vorba despre intrarea în parlament.” Cel mai logic lucru în situația actuală ar fi sprijinul lui Șor pentru „Blocul Patriotic”. Mai mult, cum se spune, la un moment dat a cooperat bine cu PCRM-ul lui Vladimir Voronin și cu partidul „Viitorul Moldovei” al lui Vasile Tarlev. Dar există un mare „DAR”, care se numește Igor Dodon.

„Șor chiar nu vrea să-l susțină pe Dodon. Pentru că, susținîndu-l pe Dodon, îi consolidează poziția în Kremlin și s-ar putea pune întrebarea: îl avem pe Dodon, poate că ar face mai bine să se ocupe de toate aceste lucruri, inclusiv de finanțele care vor trece prin el. De ce avem nevoie de Șor, care este sub diverse sancțiuni, plus că are o condamnare de 15 ani? Prin urmare, Șor chiar nu vrea să-l susțină pe Dodon. Dar Dodon mizează pe aceste alegeri, își dorește cu adevărat să devină prim-ministru. Prin urmare, Șor are o problemă. Pe de o parte, Kremlinul va pune probabil presiune pe el, pe de altă parte, poate spune – ei bine, da, eu am transmis, dar s-a dovedit că au votat pentru altcineva”, a declarat politologul Vitali Andrievschii pe rețelele de socializare.

Încă nu demult, comentatorii presupuneau că liderul socialiștilor ar putea opta pentru o coaliție cu PAS după alegeri. Însă recent, Blocul Patriotic Dodon-Voronin-Tarlev-Vlah și-a asumat public angajamentul de a nu forma o coaliție cu PAS în noul parlament și i-a îndemnat pe ceilalți participanți la cursa electorală să semneze acest document. A fost aceasta o decizie colectivă sau alți membri ai blocului au pus presiune pe socialiști? Și a fost „gluma sarcastică provocată de provocare” a lui Vladimir Voronin de la TV8 o coincidență, că „chiar existau bani în pungă de la Plahotniuc, și anume 860.000 de euro”? Sau a fost, așa cum a scris portalul Kommersantinfo, „o modalitate dură de a forța aliatul să construiască un mesaj unic și să oprească ambiguitățile”. Mai ales că, după cuvintele lui Voronin despre pungă, au început să se facă cereri pe rețelele de socializare pentru „excluderea lui Dodon de pe listă”. Vitalii Andrievschii nu exclude faptul că și Ilan Șor ar fi putut participa la această intrigă.

Așa că deocamdată, sprijinul lui Șor pentru „Blocul Patriotic” este discutabil. Mai ales că, în ajunul angajamentului public al liderilor blocului de a nu crea o coaliție post-electorală cu PAS, autoritățile „brusc” s-au apucat sever de Irina Vlah și partidul ei: poliția a făcut razii la domiciliile reprezentanților „Inima Moldovei” în legătură cu cazul cumpărării de voturi. Pe 1 septembrie, s-a aflat că Vlah a fost inclusă pe lista de sancțiuni a Canadei și este posibil ca în viitorul apropiat fosta bașcană a Găgăuziei să fie inclusă și el pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, iar sub acest pretext autoritățile ar putea cere fie excluderea candidaților din „Inima Moldovei” de pe lista electorală, fie eliminarea întregului „Bloc Patriotic” dintre candidați.

Ilan Șor cu siguranță nu va susține blocul „Alternativa”. După cum a spus Vitalii Andrievschii în emisiunea sa de autor, „el are relații foarte complicate cu această «Alternativă». În plus, unul dintre liderii acestui bloc este suspectat de posibilitatea creării unei coaliții post-electorale cu PAS. Renato Usatîi cu «Partidul Nostru» este un candidat și mai evident pentru cooperarea cu PAS. «Rețeaua» lui Plahotniuc, cu care pe Ilan Șor îl unește dorința de a răsturna actualul guvern, a fost fragmentată de Comisia Electorală Centrală, prin refuzul de a înregistra succesorul PDM, Partidul Democrat Modern, pentru participarea la alegeri. Pe cine să susțină atunci?

Potrivit uneia dintre sursele noastre, decizia nu a fost încă luată – cel mai probabil, va fi luată cu 10 zile înainte de alegeri. „Și Șor, și democrații încă analizează situația. Desigur, au avut opțiuni, dar nu au ținut cont de nivelul ilegalităților PAS. Acum, principalul lucru pentru ei este să nu greșească pariind pe persoana greșită. În plus, cred că vor exista totuși anumite evenimente geopolitice înainte de alegeri. Decizia finală privind sprijinul va fi luată, cel mai probabil, cu 10 zile înainte de alegeri”, a declarat sursa noastră.

Și comentatorul politic Corneliu Ciurea consideră că, chiar dacă decizia de susținere a fost deja luată, nimeni nu o va exprima public – „reieșind din acțiunile ilegale, autoritare și neîncetate ale autorităților, este mai bine să se păstreze secret dacă această «rețea» vrea să joace în favoarea unei forțe de opoziție”, consideră Ciurea.

Majoritatea concurenților electorali care, conform sondajelor, nu se numără printre lideri, dar au șanse să depășească pragul de 5%, conform mai multor analiști politici, nu se bazează pe „ajutorul” lui Șor. În special, liderul partidului „Alianța Moldovenii”, Denis Roșca, respinge categoric ajutorul din partea oricăror „rețele”:

„Ne-am obișnuit atât de mult cu impunitatea și ilegalitățile de la alegeri din partea organizatorilor de tot felul de „rețele”, încât acest lucru devine un fenomen obișnuit. Dar cumpărarea de voturi la alegeri este una dintre cele mai periculoase infracțiuni împotriva viitorului oricărui stat. Noi nu susținem politica PAS și considerăm că această forță politică este incapabilă să guverneze eficient țara, dar măsurile luate de actuala conducere împotriva celor care se ocupă cu „cumpărarea” de voturi le considerăm justificate. Aici ar trebui să se aplice principiul enunțat de căpitanul Jeglov în filmul „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”: „Hoțul trebuie să stea la închisoare”. Totodată, pentru a-i face pe majoritatea moldovenilor ireconciliabili față de „cumpărătorii de voturi”, la putere trebuie să vină forțe capabile să dezvolte eficient țara și care să aibă un sprijin mult mai mare din partea populației decât PAS”, a declarat liderul Alianța Moldovenii.

Această opinie este împărtășită de mulți dintre oponenții PAS, dar aceștia subliniază că un pericol și mai mare pentru viitorul țării decât un partid de guvernământ slab este formarea unor astfel de „rețele” din rândul alegătorilor „rătăciți”.

Ion Munteanu

Preluat de la: Noi.md