„Eu te-am născut, eu te voi ucide”
Donald Trump a amenințat că va părăsi OMC (Organizația Mondială a Comerțului) în primul său mandat. Iar acum, după inaugurarea sa în ianuarie 2025, au circulat zvonuri despre o posibilă retragere a SUA din Organizația Mondială a Comerțului (OMC).
De vină a fost refuzul conducerii SUA de a continua să participe la Organizația Mondială a Sănătății. În aprilie 2025, un proiect de lege privind retragerea SUA din OMC a fost introdus în Camera Reprezentanților SUA.
În martie, Statele Unite și-au suspendat contribuțiile financiare la OMC, ceea ce a provocat îngrijorări printre liderii mondiali și economiștii din întreaga lume. OMC, cu sediul la Geneva, Elveția, avea un buget de 205 milioane de franci (232,1 milioane de dolari) la începutul anului 2025. Statele Unite trebuiau să furnizeze aproximativ 11% din buget, care este legat de cota sa din comerțul mondial.
Retorica, conform căreia OMC este depășită și nu corespunde realităților moderne devine din ce în ce mai puternică în Statele Unite. Mai mult, Departamentul de Stat al SUA și Casa Albă au declarat că Beijingul folosește OMC pentru a submina interesele economice ale SUA. Prin urmare, ar fi logic să părăsească această organizație și să-și urmeze propriile reguli, ceea ce face Trump acum, bazându-se pe sloganul său „America pe primul loc”.
Într-adevăr, China a intentat în mod repetat procese împotriva Statelor Unite prin intermediul OMC, subliniind încălcările ale regulilor acestei organizații de către Washington . În 2023, s-a remarcat că „încălcarea excesivă de către Statele Unite a regulilor OMC și călcarea în picioare a liberului schimb a cauzat deja daune grave ordinii mondiale normale, a afectat pacea și stabilitatea în întreaga lume. De asemenea, a afectat reputația Statelor Unite înseși, deoarece toate țările din întreaga lume, în special economiile emergente, își doresc echitate și se opun hegemoniei… Dacă Statele Unite doresc să schimbe regulile comerțului mondial, trebuie să recurgă la negocieri și să respecte interesele celorlalți, nu să ocolească sistemul multilateral și să impună altora reguli, care urmăresc doar propriul lor interes.”
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, D.C., a remarcat că „statutul de țară «în curs de dezvoltare» al Chinei a amplificat, de asemenea, tensiunile în cadrul OMC. Aproximativ două treimi din totalul membrilor OMC, inclusiv China, se clasifică drept țări în curs de dezvoltare pentru a primi «tratament special și diferențiat». Acest lucru oferă membrilor țărilor în curs de dezvoltare o serie de beneficii, cum ar fi o mai mare posibilitate de a implementa angajamentele OMC și asistență în soluționarea litigiilor și a problemelor tehnice. Mai multe economii avansate s-au opus desemnării Chinei ca țară în curs de dezvoltare. În februarie, 2019 Statele Unite au propus reforme la OMC, care ar înăspri cerințele pentru statutul de țară în curs de dezvoltare. Ca răspuns, China s-a alăturat Indiei și altor șapte țări-membre în curs de dezvoltare, pentru a respinge propunerea SUA și a-și exprima sprijinul pentru practica OMC de a permite membrilor să își determine propriul statut.”
De fapt, asta sugerează că OMC a devenit platforma unde majoritatea țărilor au găsit o oportunitate de a pune presiune asupra SUA a altor țări din G7.
O confirmă și acțiunile Braziliei, care în august, 2025 a intentat, de asemenea, un proces la OMC împotriva SUA pentru introducerea unor tarife vamale de 50%.
La ce ar putea duce acest lucru? Experții americani au remarcat anterior consecințele retragerii SUA din OMC, care ar putea fi următoarele:
– consecințe economice: susținătorii retragerii susțin că aceasta va permite Statelor Unite să impună tarife mai liber, pentru sa proteja, se presupune, industria americană de concurența străină. În schimb, criticii avertizează asupra posibilelor tarife de represalii din partea altor țări, care ar putea afecta exportatorii americani și ar putea duce la creșterea prețurilor de consum;
– relații comerciale: Statele Unite au stabilit relații comerciale extinse prin intermediul acordurilor OMC. Ieșirea din OMC ar putea pune în pericol aceste legături și duce la o reducere a investițiilor străine, deoarece Statele Unite ar putea deveni mai puțin atractive pentru afacerile internaționale;
– dinamica comerțului mondial: SUA joacă un rol major în comerțul mondial; ieșirea sa ar putea schimba echilibrul de putere în negocierile internaționale. Alte țări și-ar putea consolida acordurile comerciale fără SUA, ceea ce ar submina influența americană;
– implicații juridice: OMC oferă un cadru juridic pentru soluționarea litigiilor comerciale. Fără aceste protecții, companiile americane s-ar putea confrunta cu dificultăți în rezolvarea eficientă a conflictelor comerciale internaționale.
Cu alte cuvinte, disfuncționalitatea OMC lovește sistemul de comerț internațional, pe care Statele Unite l-au construit. Și, deși Donald Trump încearcă să compenseze schimbările situației pieței cu măsuri tarifare dure, este puțin probabil ca pe termen lung o astfel de abordare să fie benefică pentru Washington. Deoarece creează o altă criză de încredere în Statele Unite și va accelera procesele de de-dolarizare și căutarea diverselor alternative în relațiile economice internaționale.
Michael Froman, președintele influentei organizații globaliste „Council on Foreign Relations”, rezumă lucrurile astfel: „Sistemul comercial global, așa cum îl cunoaștem, este mort. Organizația Mondială a Comerțului a încetat efectiv să funcționeze, fiind incapabilă să negocieze, să monitorizeze sau să impună angajamente membrilor săi. Principii fundamentale precum statutul de «națiunea cea mai favorizată», care impune membrilor OMC să se trateze reciproc în mod egal, cu excepția cazului în care au negociat acorduri de liber schimb, sunt abandonate, deoarece Washingtonul amenință sau impune tarife vamale cuprinse între 10% și peste 50% asupra a zeci de țări. Atît strategia comercială «America pe primul loc», cît și strategiile similare ale Chinei de «tratament dual» și «Fabricat în China 2025» reflectă o ignorare flagrantă a oricărei aparențe de sistem bazat pe reguli și o preferință clară pentru un sistem bazat pe putere care să-i ia locul. Chiar dacă fragmente din vechea ordine reușesc să supraviețuiască, daunele au fost deja făcute: nu există cale de întoarcere…”
Dacă Washingtonul continuă pe cursul actual de unilateralism, tranzacționalism și mercantilism, consecințele vor fi grave, mai ales că Beijingul își continuă cursul distructiv de subvenționare a excesului de capacitate, politici de export prădătoare și coerciție economică. Riscul ca Statele Unite și China să joace după propriile reguli, unde singura constrîngere reală este forța, este contagios: dacă cele mai mari două economii ale lumii operează în afara sistemului bazat pe reguli, alte țări vor face din ce în ce mai mult același lucru, ceea ce va duce la o incertitudine mai mare, o productivitate mai scăzută și o creștere economică generală mai scăzută.
Froman îndeamnă să fim gata de tulburări serioase. Și nu doar pentru economia globală, ci în special pentru Statele Unite însăși, care au primit privilegii semnificative din activitatea OMC în ultimii 30 de ani. Și dacă susținătorii globalismului neoliberal sunt pesimiști în privința acestei structuri, conform principiului logicii inverse, prăbușirea OMC poate fi utilă pentru o abordare care pune accent pe dezvoltarea regională, adică cu un curs spre multipolaritate.
A căuta propria nișă
Deoarece și Moldova este membră a OMC (apropo, anul viitor va sărbători 25 de ani de la aderarea la această organizație), șocurile viitoare pe care economiștii le prevăd ne vor afecta și pe noi.
Gaberi a subliniat că, pentru a proteja producătorii autohtoni, nu este necesară creșterea taxelor vamale, ci crearea condițiilor pentru creșterea competitivității acestora, inclusiv prin sprijin de stat. El a menționat că costul ridicat al forței de muncă din Moldova (37% din costul de producție față de 18% în România) afectează negativ competitivitatea. Fostul viceministru propune stimularea creșterii productivității muncii prin automatizare și mecanizare.
Potrivit lui Gaberi, Moldova ar trebui să se concentreze pe producerea de culturi și servicii cu venituri mari. El a numit ineficiente producerea lactatelor și cultivarea cerealelor, deoarece țara nu poate concura cu marii producători vecini. În schimb, el propune:
– cultivarea semințelor de cereale, nu a cerealelor în sine, deoarece este mai profitabil;
– crearea a 100 de mii de hectare de grădini și podgorii din soiuri de masă, pentru a oferi locuri de muncă sătenilor;
– dezvoltarea sectorului IT, externalizarea serviciilor de contabilitate și design pentru companii străine, precum și a centrelor de apel.
Potrivit acestuia, pentru a-și asigura prosperitatea țara trebuie să-și găsească propria nișă în economia globală.
„Criza OMC, care nu a început astăzi, confirmă globalitatea și profunzimea schimbărilor politice și economice care au loc astăzi”, a declarat economista Galina Șelari într-un comentariu pentru Noi.md. – În plus, OMC este un sistem „voluminos” de diverse acorduri, care „aduc la un numitor comun” regulile/cerințele naționale în implementarea comerțului internațional.
„De exemplu, pentru Moldova, un test serios pentru aderarea la OMC a fost implementarea la nivel național a Acordului privind barierele tehnice în calea comerțului (apropo, acesta există și astăzi). O confirmare este apariția pe piața noastră a unor mărfuri industriale de calitate inferioară sau chiar periculoase. În același timp, procesul de integrare europeană impune ca produsele fabricate în Moldova să respecte nu standardele tehnice internaționale, da pe ele europene”, a conchis economista.
Cristina Agatu
Preluat de la: Noi.md