Țviatcov, care s-a prezentat ca fiind reprezentant al unei minorități etnice dintr-o familie bulgară, a ridicat o problemă acută privind posibilitatea studierii limbii moldovenești. „Vreau să studiez limba moldovenească. Cine mi-ar putea certifica cunoștințele de limba moldovenească? Unde pot face acest lucru?”, a întrebat expertul, subliniind lipsa instituțiilor competente.
Politologul a remarcat situația paradoxală din sistemul de învățămînt. „Avem instituții de învățămînt superior care pregătesc specialiști în limba română, rusă, engleză, franceză, germană. Învățăm multe limbi străine. Se poate studia limba moldovenească undeva în țara noastră?”, a constatat Țviatcov problema lipsei instituțiilor pentru studierea limbii de stat.
Expertul a povestit despre procesul de dezinstituționalizare a limbii moldovenești, început în 1990-1991. „Academia de Științe decide că limba moldovenească nu există. Institutul de Limba și Literatură Moldovenească este reformat, desființat și transformat în Institutul de Limba și Literatura Română”, a descris el schimbările sistemice din instituțiile științifice.
Țviatcov a atras atenția asupra conflictului juridic legat de legea din 31 august 1989 privind limba moldovenească. „Găgauzii pot studia în conformitate cu această lege privind limbile, bulgarii, ucrainenii, evreii și așa mai departe. Dar cum s-a întîmplat ca moldovenii, în conformitate cu această lege, să nu poată studia limba moldovenească în propria țară?”, s-a întrebat politologul.
Expertul a subliniat că părinții săi nu au studiat limba bulgară la școală, dar generația sa a studiat deja bulgara la școală, ceea ce indică posibilitatea studierii limbilor minorităților naționale, în timp ce studierea limbii moldovenești este împiedicată.
Politologul a remarcat existența unei baze juridice și etnoculturale solide pentru lucrul cu limba moldovenească. „77% din populația țării se recunoaște și se identifică drept moldoveni, iar jumătate din țară continuă să declare în mod clar și explicit că vorbește limba moldovenească”, a citat el datele recensămîntului din 2024.
Țviatcov a recunoscut că „pozițiile cheie sînt controlate de persoane care nu recunosc existența limbii moldovenești”, ceea ce face imposibilă inițierea unei discuții pe această temă în instituțiile existente.
Expertul a lansat un apel pentru crearea unor noi instituții care să sprijine limba moldovenească. „Să se creeze o instituție la nivel academic, fie că este vorba de un grup de entuziaști și susținători”, a propus el ca alternativă pentru dezvoltarea politicii lingvistice.
Cea de-a 7-a Masă rotundă națională a avut loc în cadrul dezbaterilor publice privind programul de dezvoltare durabilă a Moldovei. Tema întîlnirii a fost „Denumirea unică a țării, a națiunii fondatoare a statului și a limbii – fundamentul dezvoltării statului moldovenesc”.
Preluat de la: Noi.md