Năstase a mărturisit pe rețele cît de puternică era legătura dintre el și cea care i-a dat viață. „Nu mai am unde să merg, nu mai am cui să-i spun „mă doare” și să primesc în schimb acea liniște pe care numai tu știai s-o aduci. Mi-e dor de ochii tăi, care voiau să-mi spună ceva cînd glasul striga neauzit”, a scris Năstase pe Facebook.
„Dragă Mamă,
Îți scriu și știu că n-o să-mi răspunzi niciodată. Dar parcă dacă voi lăsa aceste cuvinte pe hîrtie, îmi va fi mai ușor să respir. De azi dimineață, lumea mea s-a prăbușit… Nu mai am unde să merg, nu mai am cui să-i spun „mă doare” și să primesc în schimb acea liniște pe care numai tu știai s-o aduci.
Mi-e dor de ochii tăi, care voiau să-mi spună ceva cînd glasul striga neauzit. De mîinile tale calde, de felul în care, mereu, îmi alungai fricile fără să rostești prea multe cuvinte. Îmi va fi dor de tine în fiecare dimineață și în fiecare noapte. Iar acum… cel mai mult mă doare că nu am apucat să-ți spun tot ce aveam în inimă. Că nu puteam să-ți ascult ultima dorință, ultimul psalm, ultima rugăciune dintre scurtele revelații și insuportabilele dureri…
Acum voi merge prin viață ca un copil rătăcit, cu pași nesiguri, căutînd chipul tău în oameni străini. Îmi va lipsi acel Acasă pe care doar tu îl făceai posibil. Orice loc va fi rece fără tine, orice drum va părea pustiu.
Sunt orfan, Mamă. Și e cel mai greu cuvînt pe care va trebui să-l învăț. Să nu mai am sprijinul tău, să fi rămas parcă fără rădăcini, să fiu singur chiar și atunci cînd toată lumea e alături. Dar în același timp, știu că te voi purta în inimă, în fiecare gînd, în fiecare gest mic pe care l-am învățat de la tine.
Poate că asta e tot ce mi-a rămas: să te caut în adîncul sufletului și să încerc să merg mai departe, cu absența ta ca o rană veșnic deschisă și cu amintirea ta ca o lumină divină.
Mamă, Te iubesc și Te voi iubi mereu…”, a scris acesta pe rețelele sociale.
Preluat de la: Noi.md