Un compromis dureros sau o capitulare a Bruxellesului?

Pe 27 iulie, în Scoția, președintele SUA Donald Trump și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat un acord comercial și economic, care prevede introducerea unei taxe de 15% pentru mărfurile din UE. E mai mult ca taxa vamală de 10% pentru mărfurile din Marea Britanie, dar jumătate din tarifele, pe care șeful Casei Albe amenințase anterior că le va impune mărfurilor europene.

Cu toate acestea, taxele pentru oțel și aluminiu se mențin la 50% pentru toate țările, inclusiv pentru cele din UE. În același timp, pentru a realiza o reducere a tarifelor pentru mărfurile importate de la 30% la 15%, șefa CE i-a promis președintelui SUA că petrolul și gazele din Rusia vor fi complet înlocuite cu gaz natural lichefiat din SUA și combustibil nuclear. În următorii patru ani, UE s-a angajat să achiziționeze energie și arme în valoare de 750 de miliarde de dolari. UE a promis să investească încă 600 de miliarde de dolari în economia SUA.

Ursula von der Leyen consideră că acordul la care s-a ajuns este „un pas spre previzibilitate în perioade de instabilitate”. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut, de asemenea, acordul și a menționat că acesta a contribuit la evitarea „escaladării inutile a relațiilor comerciale transatlantice”. Dar, în același timp, el recunoaște că economia germană va avea mult de suferit, deoarece noile taxe reprezintă „o povară semnificativă pentru economia Germaniei, orientată spre export”.

Industriașii și comunitatea de afaceri germane nu sunt deloc mulțumiți de noile tarife vamale. Federația Industriilor Germane consideră că acestea sunt pline de consecințe negative grave și pentru economiile UE, și pentru cea a Statelor Unite.

Și Asociația Industriei Chimice Germane (VCI) consideră taxele vamale ca fiind mari. „Dacă te așteptai la un uragan, te mulțumește o simplă furtună. Escaladarea a fost evitată, dar prețul este prea mare pentru ambele părți”, se arată în comunicatul VCI, citat de belta.by.

Federația Germană pentru Comerț Angro și Servicii Internaționale a numit acordul dintre SUA și UE „un compromis dureros” care amenință existența multor companii.

După cum reiese dintr-o postare a economistului, politicianului și publicistului Sergei Banar pe canalul Telegram , producătorii germani de automobile vor pierde 10 miliarde de euro din cauza taxelor impuse de Donald Trump.

„Potrivit analiștilor, creșterea tarifelor americane va duce, în special, la o creștere a costurilor exporturilor în SUA și a achiziționării de componente, precum și la necesitatea schimbării lanțurilor de aprovizionare. … Wolfgang Niedermark, membru al consiliului executiv al Asociației Federale a Industriilor Germane, consideră că acordul «transmite un semnal fatal», deoarece UE se va confrunta cu tarife dureroase”, se arată în postarea lui Sergey Banari.

Ideea de mai sus este confirmată și în materialul analitic pe această temă de pe site-ul fondsk.ru. Autorul articolului se îndoiește că producătorii auto germani au obținut ceva de pe urma relaxării tarifelor de la 30% la 15%. „Mai probabil, au amînat doar inevitabilul, deoarece ne putem aștepta ca următorul pas al SUA să fie includerea Europei în războiul tarifar cu China, apoi Lumea Veche va pierde piața chineză, după cea americană. Dar asta nu e tot. 15% este, așa cum s-a spus deja, limita inferioară, care în anumite cazuri, prin decizia SUA, poate fi majorată semnificativ. De exemplu, industria siderurgică europeană va putea furniza produsele sale către SUA doar plătind o taxă de 50%, ceea ce, de fapt, face ca exporturile de oțel din Europa către America să fie complet neprofitabile”, scrie fondsk.ru.

Acordul încheiat de șeful CE cu SUA este criticat și în Franța. „Acordul dintre Ursula von der Leyen și Donald Trump a fost o zi neagră pentru Uniunea Europeană. Alianța, creată pentru a-și proteja propriile valori și interese, a intrat în subordonare față de Statele Unite”, a scris premierul francez François Bayrou pe rețeaua de socializare X, citat de belta.by.

Da premierul ungar Viktor Orban a spus chiar că „Trump a înghițit-o pe Ursula la micul dejun”. De asemenea, și-a exprimat nedumerirea cu privire la cine a promis șeful CE că va investi sute de miliarde de euro în economia SUA, cine a dat un asemenea acord și cine ar oferi acești bani?

Aceasta nu este singura critică la adresa „capitulației Bruxellesului”, așa cum a numit publicația britanică The Guardian acordul comercial dintre UE și SUA. Se preconizează că UE se va confrunta cu vremuri și mai dificile, în urma cărora economia ei va avea mult de suferit. Și, în efortul de a-și salva țările, UE ar putea opri sau reduce semnificativ finanțarea pentru Republica Moldova. Și din moment ce țara noastră este dependentă financiar de infuziile de euro, apare întrebarea logică: ce ar trebui să facem în actualele condiții dificile? Va putea Moldova să se întrețină singură, să-și ridice economia din genunchi, sau nu va supraviețui fără împrumuturi externe?

Tăcerea opoziției

Politologul Victor Josu, care, la fel ca mulți cetățeni ai Republicii Moldova, este preocupat de întrebarea ce ne așteaptă, „de unde vom lua de-ale gurii”, consideră aceste întrebări extrem de relevante, mai ales în contextul viitoarelor alegeri parlamentare.

„De ce credeți că polițiștii moldoveni au început brusc să-i trateze așa de dur pe protestatari, ceea ce nu era nici măcar pe vremea lui Plahotniuc? De ce susțin nu legea, ci pe Maia Sandu? Este simplu: superiorii lor le-au explicat popular, că Republica Moldova există exclusiv pe seama „banilor UE” (ceea ce în sine este, de asemenea, o minciună, dar acum nu vorbim despre sursele de formare a bugetului). Că ei, polițiștii (aceeași fabulă li se explică tuturor celorlalți angajați din sectorul public), primesc salarii, iar pensionarii moldoveni pensiile lor mizerabile (agitatorii PAS o spun mereu în sate) doar pentru că neobosita „Albina Maia” „găsește bani” în Europa. Și dacă nu va fi Maia, atunci nu vor fi nici bani europeni”, și-a exprimat Victor Josu opinia pe rețelele de socializare.

El a menționat că partidul de la guvernare a început să țese această fabulă vara trecută, înainte de alegerile prezidențiale. Și este foarte surprins că opoziția nu a îndrăznit încă să demonteze acest mit. Că nu încearcă măcar să explice populației moldovenești needucate politic că, de fapt, astăzi UE este departe de a fi cel mai bogat loc din lume.

„Și că, de exemplu, în aceleași BRICS sunt mult mai mulți bani – chiar dacă luăm separat țări precum China și India. Și că problema nu-i în pomenile patetice ale cuiva (majoritatea, apropo, fiind bani împrumutați, nu cadouri), ci lipsa unei politici interne și externe adecvate a statului Republica Moldova, care să vizeze crearea unui mediu de afaceri funcțional în țară și, prin urmare, atragerea investițiilor străine. Înțeleg că nu poți spune asta tuturor, mai ales la sate. Dar faptul că, dacă am ajuns la punctul în care ne-am ridicat cerșitul la o demnitate, atunci trebuie să cerșim bani acolo unde sunt mai mulți, nu unde sunt mai puțini – și, prin urmare, lumea nu se reduce la UE – poate, ar trebui explicat tuturor. Chiar și polițiștii neciopliți pot înțelege acest lucru, ca să nu mai vorbim de sătenii bătrîni. Opoziția tace! Se comportă ca niște partizani în timpul interogatoriului”, scrie politologul.

Fără altruism, doar interesele personale ale UE

Doctorul în economie Mihail Poisic mai spune că lumea nu se reduce la UE, menționînd că în ceea ce privește asistența europeană acordată Republicii Moldov, trebuie să se înțeleagă, că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat în 2014 și a fost departe de a fi altruist. În cadrul acestuia, Republica Moldova a redus imediat la zero taxele vamale pentru 90% din gama de produse importate și s-a angajat să reducă la zero pentru restul în trei etape, pe parcursul a 10 ani. Și acestea au fost deja reduse.

– Și cotele se aplică în continuare exporturilor moldovenești, la fel ca importurilor scutite de taxe vamale. Și dacă acest lucru începe să creeze probleme pentru un producător european de bunuri similare, atunci nu numai barierele tarifare pot fi ridicate imediat, ci și cele tehnice: cerințe speciale pentru produsele importate și condițiile de producere a lor. Ca în cazul exporturilor ucrainene către UE, – susține economistul. – Drept urmare, numai în primele cinci luni ale acestui an, exporturile din Moldova către UE au scăzut cu 2,6% și au însumat doar 841,3 milioane de dolari SUA, în timp ce importurile au crescut cu 33,6% și au ajuns la 2.328,6 milioane de dolari. Adică, importurile au depășit exporturile de 2,8 ori! Și nu veți găsi un exemplu de astfel de balanță comercială externă înrobitoare în Europa, și nici în restul lumii.

Vorvind la subiectul dezvoltării economice și al autosuficienței, Mihail Poisic a menționat, că Republica Moldova se poate întreține singură, așa cum au făcut deja o serie de state mici de success, care continuă să își sporească potențialul economic. Pentru a realiza acest lucru, Moldova trebuie să unească cetățenii, nu să-i divizeze după caracteristici naționale, limba de comunicare, vectorul de preferințe – Vest sau Est, implementînd principiul „dezbină și stăpînește”. De asemenea, este necesar să se determine prioritățile de dezvoltare: ce bunuri și servicii ar trebui produse și pe ce piețe le putem vinde, ce mecanisme de sprijin ar trebui introduse pentru producători?

– Și pentru aceste industrii este necesară construirea unui sistem adecvat de educație și formare a personalului, inclusiv a celui științific, pentru a forma un sistem de susținere științifică, finanțarea adecvată a acestuia, – a declarat Mihail Poisic într-un comentariu pentru Noi.md. – În același timp, este necesar să se înțeleagă că producția, educația, știința și cultura trebuie să se dezvolte într-o simbioză armonioasă. Și dacă cel puțin unul dintre aceste elemente începe să scadă, atunci ceilalți factori de dezvoltare vor încetini. Și toate acestea trebuie formulate într-o strategie corespunzătoare, în etape, pe termen lung, care, după discuții și dezbateri detaliate, ar trebui să primească sprijinul poporului moldovenesc. Dar, din păcate, pentru această strategie nici măcar cerneala n-a fost pregătită…

Strategiile nu-s suficiente, e nevoie de personal și de consumatori

În anii de independență, Republica Moldova a avut așa de multe strategii, și toate păreau a fi corecte, dar situația în multe sectoare nu este foarte bună, nu se așteaptă îmbunătățiri reale, ba chiar se înrăutățește, – și-a exprimat opinia fostul viceprim-ministru Alexandr Muravschii la masa rotundă „Economie, substituirea importurilor, export, dezvoltare regională”.

„Unele lucruri trebuie revizuite. Atenția principală este întotdeauna acordată mecanismelor, deoarece din anii '90 a început să se formeze un anumit romantism de piață, conform căruia statul ar trebui să se ocupe de reglementare, infrastructură publică, ordine și economia de piață, iar piața va rezolva totul singură. Sarcina noastră este să rezolvăm acest lucru doar prin impozite și dereglementare. Practica arată că în unele sectoare acest lucru funcționează”, a remarcat Alexandr Muravschii și a oferit mai multe exemple.

Să zicem, sectorul IT. Nu are nevoie de niciun ajutor special, principalul e să nu-i încurcăm. Statul a început să-l ajute după ce a devenit clar, că acest sector se dezvoltă dinamic, în ciuda întregii birocrații. De asemenea, a atras atenția asupra sectorului construcțiilor, subliniind că, din 2005, aproape toate rapoartele Băncii Mondiale au menționat că Moldova are cele mai mari probleme în sectorul construcțiilor, birocrație nebună, sunt necesare numeroase autorizații etc. Dar dacă ne uităm la statisticile din acea vreme, sectorul construcțiilor se dezvolta cel mai dinamic, deoarece se investiseră bani în el.

„De aceea, în afară de un mecanism pur de piață, trebuie să căutăm mecanisme în sectoarele cu impact. Mi se pare că în unele sectoare s-a ratat momentul organizațional. Pentru ca orice strategie să fie implementată, sunt necesari cel puțin doi factori: personal n aparatul de stat, care este capabil să înțeleagă această strategie și să o implementeze, să o susțină și să o poată organiza; și consumatori pe care să-i putem organiza așa ca ei să lucreze în această direcție”, consideră fostul viceprim-ministru.

Șase componente ale dezvoltării economice și lansării industriei în Moldova

Și economistul Denis Roșca, președintele partidului politic Alianța „MOLDOVENII”, este convins că, cu o administrare publică rațională, Moldova se va putea întreține singură, deoarece are suficient potențial, resurse și poate atrage forță de muncă. În cadrul mesei rotunde „Economie, substituirea importurilor, export, dezvoltare regională”, omul de afaceri a atras atenția la șase componente, soluționarea cărora va contribui la dezvoltarea economiei moldovenești și la lansarea industriei. Acestea sunt legislația, infrastructura, materiile prime, finanțele, forța de muncă și mediatizarea.

Vorbind despre legislație, economistul a remarcat că sistemul din Republica Moldova este suprareglementat, am adoptat în exces acte normative și de autorizare. Vorbim despre 70%.

Denis Roșca a subliniat, că Republica Moldova are nevoie de un plan de industrializare. Este important să ne concentrăm pe dezvoltarea regiunilor, pentru ca producerea să nu fie concentrată la Chișinău. Atunci acest lucru va garanta menținerea localităților, a regiunilor și formarea multor generații de specialiști.

– Statul are o singură misiune: să pregătească un cadru legislativ, ca toate întreprinderile să funcționeze, – este convins Roșca. – Oamenii de afaceri ar trebui să facă afaceri, nu să scrie rapoarte, să stea la cozi pentru diverse tipuri de autorizații și permise. Trebuie să scăpăm de 70% din permisele inutile. Toate țările dezvoltate din lume au început anume cu asta.

Totul este bine în Republica Moldova și în ceea ce privește infrastructura. Astăzi, statul are la dispoziție numeroase facilități de infrastructură, milioane de metri pătrați de spațiu care pot fi folosiți pentru organizarea producerii, dar întreprinderile nu au acces la ele. Economistul a explicat cum se rezolvă această problemă în China. Conform modelului chinezesc, suprafețele administrate de stat sunt oferite întreprinderilor spre închiriere gratuit în scopul organizării producerii.

„Statul obține bani din alte componente: impozite pe salarii, venituri și taxe. Dacă statul vinde aceste suprafețe, ceea ce este, de asemenea, logic, atunci antreprenorii trebuie să ia împrumuturi suplimentare, să plătească rate băncilor, iar toate acestea se adaugă la costul produsului final, motiv pentru care produsele noastre devin necompetitive”, a remarcat Denis Roșca.

Moldova are și materii prime proprii, autohtone, care nu sunt utilizate. Există aproximativ 33 de categorii. Prin exportarea unor tipuri de materii prime, ucidem producerea internă, lipsindu-ne și de produse, și de lucrători.

„Suntem o țară care exportă 1 milion de tone de grîu, care este materie primă în 4 domenii – pentru producerea de amidon, metanol, produse de panificație și cofetărie și în creșterea animalelor. Prin exportarea acestei materii prime primare am distrus multe industrii și zeci de mii de locuri de muncă pe lanț. Aceasta este doar o categorie. De asemenea, aruncăm 3 mii de tone de lînă în fiecare an. Nu folosim argila noastră pentru a produce 5 milioane m² de plăci de faianță și gresie, pe care le importăm. Acest lucru este valabil și pentru instalațiile sanitare – există materii prime primare, dar nu le folosim”, a spus liderul partidului Alianța „MOLDOVENII”.

În ceea ce privește finanțele, potrivit lui Denis Roșca, Republica Moldova ar trebui să continue practica autofinanțării, fără a se baza pe resurse externe. Moldova își poate crea suficiente resurse interne pentru autofinanțare și nu poate aștepta pomeni din străinătate.

Omul de afaceri înțelege perfect că va fi nevoie de multă forță de muncă pentru a implementa cele menționate mai sus. Iar deficitul ei poate fi compensat prin întoarcerea diasporei acasă. Mai mult, printre aceștia se numără persoane specializate în profesii ce nu se învață la universitățile din Republica Moldova. Și va trebui acordată o mare importanță recalificării personalului, ca acesta să poată utiliza tehnologiile moderne. Este important să creștem numărul de persoane care doresc să lucreze oficial în țară.

Nici mediatizarea nu trebuie ignorată. Potrivit lui Denis Roșca, antreprenorii nici măcar nu știu ce se poate face în Republica Moldova.

„Dacă nu cunosc structura importurilor, nu înțeleg care este piața pentru anumite elemente din plastic, nu înțeleg tehnologia, nivelul lor de calificare, sursele de finanțare etc. nu au fost mediatizate. Dacă procesul de producere ar fi prezentat la televizor, atunci mulți ar înțelege totul. Dacă ne bazăm pe afaceri mijlocii și mici, atunci ele au nevoie de ajutor. Dacă dezvoltăm o afacere mare, este necesară și mediatizarea, deoarece are nevoie de mulți sateliți – afaceri mici care furnizează diverse categorii de servicii sau bunuri”,- a descris Denis Roșca detaliat componentele procesului de relansare și dezvoltare a economiei Republicii Moldova în cadrul mesei rotunde.

Finanțarea externă – în direcția corectă

Fostul viceprim-ministru Alexandr Muravschii, deși recunoaște posibilitatea Moldovei de a se dezvolta economic independent, consideră că țara noastră are nevoie și de finanțare externă, dar aceasta trebuie utilizată cu înțelepciune.

„Moldova poate supraviețui fără finanțare externă, dar sarcina noastră nu este să supraviețuim, ci să trăim bine și să ne dezvoltăm, deci avem nevoie de ea. Altceva e că trebuie să învățăm să negociem aceste resurse în domeniile benefice. De exemplu, pentru programele de investiții. În 4 ani, actualul guvern ne-a dublat datoria externă, primind 2,3 miliarde în injecții externe, ceea ce reprezintă aceeași sumă cu cea acordată tuturor guvernelor anterioare ale Moldovei pe parcursul a 30 de ani. Și peste 70% din această sumă a fost direcționată la consum curent – compensații, indexare și altele. Acesta este un dezastru. Prin urmare, avem nevoie de resurse externe, dar acestea trebuie direcționate către creșterea economică, iar problemele actuale trebuie rezolvate în detrimentul propriilor venituri”, a rezumat fostul ministru al economiei, Muravschii.

Mulți experți, specialiști și reprezentanți ai mediului de afaceri vorbesc despre potențialul mare al Republicii Moldova. Dacă guvernului îi pasă cu adevărat de țară, și nu de propria îmbogățire, atunci Moldova poate deveni o putere industrială; avem toate condițiile pentru dezvoltarea multor industrii. Și acestea se pot dezvolta cu succes folosind tehnologii digitale, robotică și alte realizări ale omenirii. Trebuie doar să-ți iubești țara și să faci totul pentru prosperarea ei.

Lidia Ceban

Preluat de la: Noi.md