De regulă, în ajunul alegerilor, partidele aflate la guvernare folosesc și metoda biciului, speriind alegătorii că, dacă pierd puterea, va veni haosul, dar și metoda morcovului, atrag electoratul cu tot felul de promisiuni. Actuala campanie electorală se caracterizează printr-o lipsă aproape totală de „morcovi”. În schimb, „bice” și povești de groază –din abundență. Ce nenorociri ni se sunt promit în următoarele luni?

Prima. „Rusia va transfera în Moldova, doar prin criptomonede, circa 100 de milioane de euro pentru a se amesteca în alegerile din toamnă”. Canalul de Telegram „Mămăligă și Tocană” a decis să analizeze această afirmație în cifre. Și s-a întrebat: Cum anume?! Deoarece operațiunile cu criptomonede în Moldova sunt interzise, înseamnă că președinta vorbește despre piața neagră. „Să presupunem. 100 de milioane de euro înseamnă aproape 2 miliarde de lei cash. Și, dacă e să dăm crezare cuvintelor Maiei Sandu, pe piață există un numerar de cel puțin 2 miliarde de lei, care pot fi puși în circulație. Ce înseamnă 2 miliarde de lei pentru Moldova? Din 2023, cetățenii Republicii Moldova sunt obligați să prezinte buletinul de identitate la casele de schimb valutar pentru operațiuni în sumă de la 10 mii de lei. De la 1 aprilie, 2025, în numerar pot fi efectuate plăți de pînă la 100 de mii de lei pe an. Aceste înăspriri introduse de regimul Maiei Sandu au complicat considerabil viața tuturor. Conform datelor Băncii Naționale, în iunie, volumul masei monetare (numerar și fără numerar) în circulație a constituit 46,56 miliarde de lei. Rezultă, că Maia Sandu afirmă următoarele: în condițiile înăspririi controlului asupra circulației numerarului în țară, cineva are posibilitatea să arunce pe piață, ocolind organele de stat, 2 miliarde de lei sau 4,3% din întreaga masă monetară a țării. Aproape de suma activelor Comerțbank”. Adică, conchid autorii acestei mici investigații, ori în Moldova există o piață neagră puternică în condițiile puterii totale a partidului Maiei Sandu, ori afirmația despre 100 de milioane de euro în cripto nu are bază.

A doua. Anterior, președinta, iar după ea și prim-ministrul Dorin Recean, au declarat că dacă PAS pierde, în Moldova vor intra 10 mii de militari ruși, care vor staționa în Transnistria. Imediat apare întrebarea: cum este posibil acest lucru și cum vor ajunge acești 10 mii pe teritoriul țării noastre, dacă Republica Moldova se învecinează doar cu două țări: Ucraina, care se află în stare de conflict armat cu Rusia, și România, o țară NATO? Răspuns la această întrebare nu dă nimeni, nici n administrația prezidențială, nici cabinetul de miniștri, nici alte structuri. Mai mult, dovezi ale acestei afirmații a cerut de la autoritățile moldovenești și ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, dar nu le-a primit. Diplomatul rus spune: „Aceste dovezi nu există și nu pot exista. Vă declar acest lucru absolut oficial. Nu există niciun plan de a mări numărul contingentului nostru, nici cel de menținere a păcii, nici cel al grupului limitat de trupe rusești”. Ozerov consideră că declarațiile despre pretinsa amenințare rusească la adresa Moldovei se aud tot mai des în legătură cu situația pre-electorală din țară și țin de dorința de a destabiliza această situație, de a prezenta lucrurile așa, cum că Rusia ar dori să se amestece în treburile interne ale Republicii Moldova.

A treia. Din gura președintei a răsunat și afirmația că, în cazul schimbării puterii, Ucraina va opri furnizarea apei către Moldova. Aceasta este, de asemenea, o afirmație destul de îndoielnică. Majoritatea forțelor politice din Moldova pledează pentru relații de bună vecinătate cu vecinii și, în orice caz, niciuna dintre ele nu susține războiul. În afară de aceasta, declarațiile Sandu dăunează reputației Kievului, îl prezintă ca pe un potențial inamic al întregului popor moldovenesc. Și, oare Ucraina, o țară candidată la aderarea la UE, are dreptul de a opri brusc apa pentru o întreagă țară – de asemenea, candidată la aderarea la UE? Foarte îndoielnic.

Apare întrebarea: dacă pentru toate aceste afirmații nu sunt prezentate dovezi, atunci poate că scopul lor adevărat este de a instiga frica și de a pregăti terenul pentru contestarea rezultatelor în caz că PAS pierde alegerile?

„Mîna Kremlinului” a obosit să se mai agite

Nu putem să nu observăm că, pe zi ce trece, în țară sunt tot mai mulți „agenți ai Kremlinului”. Nu doar blocul pro-Șor „Victorie”, care nu a fost admis la alegeri (ceea ce era de așteptat) și bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, care a primit o sentință de șapte ani de închisoare. Și nu doar liderii Blocului Patriotic Igor Dodon (PSRM), Vladimir Voronin (PCRM), Irina Vlah („Inima Moldovei”) și Vasile Tarlev („Viitorul Moldovei”). În categoria „agenților lui Putin” a intrat și Biserica Ortodoxă Moldovenească, și liderul partidului MAN, care face parte din blocul „Alternativa”, primarul capitalei Ion Ceban, numit în presa pro-guvernamentală „cel mai valoros agent al Kremlinului”, și candidata independentă Olesea Stamate, pe care directorul executiv al WatchDog, Valeriu Pașa, a acuzat-o că „a fost infiltrată în PAS de către Rusia pentru a împiedica orice tentativă de curățare a sistemului de justiție”, și chiar și fostul prim-ministru Vlad Filat, pe care odată liderii occidentali îl lăudau pentru succesele pe calea integrării europene a Moldovei.

Rusia a devenit o explicație universală pentru faptul că autoritățile sunt infantile și incapabile, – a scris Filat pe pagina sa de socializare. – Dacă în Occident această minciună se suprapune oarecum peste ura istorică față de Rusia, la noi acest lucru se face artificial . Trebuie să uităm de drepturi și libertăți, „pentru că e Rusia”, votează-i pe ei, „pentru că e Rusia”, pentru că ei, și numai ei, trebuie să se mențină la putere și să ne citească în continuare noaptea saga bipolară despre o Rusie care se destramă, dar, în același timp, este puternică — un remake lipsit de talent al poveștii sovietice despre Occidentul putred. Lupta cu Rusia a devenit programul de dezvoltare a țării, hrană, apă, ploaie, dragoste, despărțire, sensul vieții. Nu a existat și nu există nicio amenințare externă capabilă să influențeze în mod radical rezultatele alegerilor, în afară de rusofrenia instigată de putere. Maia Sandu a rezistat de una singură asaltului Rusiei și a învins în alegerile prezidențiale. Pentru a obține al doilea mandat pentru PAS, ea a avut nevoie, din nu știu ce motiv, de ajutorul României, care nu a rezistat asaltului Rusiei și a anulat rezultatele alegerilor. Singurul argument pentru a introduce măsuri draconice și a aplica mecanisme anti-democratice este mîna Moscovei, iar cea mai bună justificare -tocul lui Soros”.

Laureată a premiilor internaționale

Apropo, despre „tocul lui Soros”. Una dintre cele mai mari amenințări la adresa securității țării președinta Moldovei o vede în finanțarea externă a partidelor politice și a politicienilor. Ceea ce, în principiu, nu este lipsit de justiție. Însă Sandu acuză Rusia că finanțează și întreține opoziția moldovenească, dar nu spune nimic despre cine o finanțează pe ea însăși. Acest lucru se face din străinătate și nu este un secret pentru nimeni – de mult timp. Astfel, la 20 iunie 2025, Fundația Hanns Seidel i-a acordat lui Sandu premiul Franz Josef Strauss „în semn de recunoaștere a eforturilor constante în apărarea democrației în Republica Moldova”, care este însoțit de o recompensă financiară de 10 mii de euro. Ba mai mult, premiul de la Fundația Hanns Seidel este deja al treilea (!) premiu străin al lui Sandu în 2025. Și în total, pe durata președinției, președinta noastră a primit:

– Premiul Reinhard Mohn de la Fundația Bertelsmann (anul 2025, 100 de mii de euro „pentru angajamentul de a promova și apăra democrația”),

– Premiul Theodor Heuss (anul 2025 – „pentru un angajament excepțional față de democrație”), premiul Robert Blum (anul 2024, 25 de mii de euro – „pentru contribuția la promovarea democrației și a drepturilor omului”),

– Premiul „Timișoara pentru valori europene” (anul 2024 – 30 de mii de euro pentru contribuția „la integrarea europeană a Moldovei”),

– Marea Cruce a Ordinului Legiunii de Onoare (anul 2024 – „pentru merite deosebite”),

– Premiul „Partener Remarcabil 2023” (anul 2023 – „pentru contribuția la cooperarea internațională”).

În același timp, între 24 decembrie, 2020 – 21 iunie, 2025, venitul Maiei Sandu din salariul de președintă a constituit aproximativ 1 130 144 de lei, adică 58 767 de euro. Rezultă că, doar din datele deschise, președinta Moldovei a primit de la donatori străini 165 de mii de euro, adică o sumă care depășește de trei ori salariul ei oficial. Dar acest lucru, desigur, nu este considerat finanțare străină și amestec în treburile suverane ale unui alt stat.

Destabilizare 3.0. Deja-vu

De fapt, „amenințarea rusească” nu pentru prima dată devine factor electoral în țara noastră. Așa a mai fost, și chiar recent – înainte de alegerile prezidențiale de anul trecut, aceeași Maia Sandu vorbea despre 300 000 de voturi cumpărate. Și pentru ca spusele șefei statului să nu pară nefondate, poliția a fost nevoită să acopere cu amenzi aproape toată lumea. Citații de amendă au primit chiar și cei care nu aveau nicio legătură cu partidele pro-Șor, nici cu transferurile de bani din Rusia. În rezultat – sute de acțiuni depuse în instanțele judecătorești și sute de amenzi anulate. „Am văzut acțiunile autorităților în legătură cu voturile cumpărate, care nu sunt nici 300 de mii, nici 200 de mii, nici 100 de mii. Poliția a reușit să investigheze doar 400 de cazuri, care, probabil, au dus la demobilizarea alegătorilor de stînga”, – a comentat situația post-electorală directorul companiei sociologice IMAS, Doru Petruți. El a mai atras atenția la faptul, că chiar în ziua alegerilor s-au auzit discursuri despre implicarea Rusiei, dar după un rezultat satisfăcător pentru președintă, ele au fost uitate. „Discursurile apocaliptice, chiar dacă au avut confirmare în realitate, nu dovedeau nicio influență rusească și nu era vorba despre faptul ca alegerile să nu fie recunoscute ca fiind valide. Deși acesta a fost unul dintre scenariile principale în cazul victoriei lui Stoianoglo”, – susține sociologul. „Ei au mers exclusiv pe sloganul „Vin rușii”, iar cealaltă tabără a folosit noțiunea „votează împotrivă”, mărind la maximum dezamăgirea față de guvern. Pentru alegătorii Sandu, motorul care i-a mobilizat a fost această frică impusă populației”, – consideră Doru Petruți.

Dar „amenințarea rusească” are o istorie și mai veche. Încă în februarie, 2023Maia Sandu a anunțat că Rusia planifică să comită în Moldova o lovitură de stat cu luare de ostatici, cu ajutorul „diversioniștilor cu pregătire militară, deghizați în civili”. Scopul – să schimbe puterea la Chișinău, „pentru a opri procesul de integrare europeană a republicii și a folosi Moldova în războiul împotriva Ucrainei”. Acțiunile anterioare de destabilizare a situației în țară, potrivit ei, nu au atins scopul datorită acțiunilor la timp ale organelor din Moldova. De aceea a fost elaborat un nou plan de efectuare a loviturii de stat, care prevede folosirea unor forțe din interiorul țării, de exemplu, „grupări criminale, cum ar fi partidul „Șor”, unii veterani, foști angajați ai organelor de drept și persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc”, dar și a „diversioniștilor cu pregătire militară, deghizați în civili”, printre care cetățeni ai Rusiei, Belarusului, Serbiei și Muntenegrului. Declarația președintei moldovene, fără a aduce dovezi concrete, a provocat un scandal internațional. Ministerul Afacerilor Externe al Serbiei a cerut de la Chișinău dovezi că cetățeni sîrbi plănuiau să organizeze o lovitură de stat în Moldova și, în esență, a acuzat-o pe președinta Republicii Moldova de difuzarea fake-urilor. Atunci, acest lucru a fost lăsat să se stingă – se pare că lovitura de stat a fost prevenită datorită eforturilor eroice ale serviciilor speciale moldovenești. La fel ca și destabilizarea în timpul alegerilor prezidențiale. Iar conform unei alte versiuni, această declarație a fost un fel de asigurare, în cazul în care, în ciuda tuturor măsurilor, rezultatul alegerilor nu ar fi fost pe placul autorităților actuale. Atunci Curtea Constituțională ar fi anulat rezultatele cu referire la acea cumpărare masivă de voturi. Și există o senzație foarte puternică, un fel de deja-vu, că aceeași piesă vor încerca să o joace din nou. Adică, la bis.

Ce va fi după alegeri? Două scenarii

De fapt, există doar două scenarii de dezvoltare a situației post-electorale. Primul: PAS obține numărul necesar de voturi, de preferință – necesar pentru a forma o majoritate în parlament. Sau evaluează dacă au trecut în parlament potențialii parteneri și dacă există suficiente mandate pentru a crea o coaliție. În acest caz, se organizează rapid consultări, alegerile sunt recunoscute ca fiind valide, nu se înregistrează nicio încălcare.

Al doilea: dacă, în ciuda tuturor eforturilor, PAS nu atinge rezultatul dorit, atunci se activează opțiunea „Maidanul moldovenesc” și începe destabilizarea promisă de Maia Sandu. În cel mai bun caz, ca în 2009, vor fi scoase în stradă mulțimi de oameni, în care vor fi infiltrați provocatori, care vor provoca dezordini, jafuri de magazine și spargeri de vitrine, cu acuzarea opoziției de acest lucru și luarea măsurilor corespunzătoare împotriva liderilor opoziției. Iar în cel mai rău caz, – cu lunetiști pe acoperișuri, care vor trage precis în demonstranții pașnici. În rezultat – Curtea Constituțională anulează rezultatele alegerilor, iar puterea în țară aparține președintei și Consiliului Suprem de Securitate, care recent a fost învestit cu puteri sporite și s-a transformat dintr-un organ consultativ în nul executiv (și punitiv).

Se deschide o „fereastră de oportunități”?

Ce poate face opoziția în astfel de circumstanțe, pentru a nu escalada situația și a nu nimeri sub roțile mașinăriei represive? Ei bine, ca un scenariu fantastic – toate, absolut toate partidele ar putea boicota alegerile, cu referire la ceea ce, de fapt, spun și acum reprezentanții lor: că alegerile vor fi falsificate, că nu există nicio speranță ca ele să se desfășoare cinstit și transparent, de aceea toți refuză să participe la ele. Într-un astfel de scenariu, ar fi dificil să mai considerăm puterea moldovenească democratică și fidelă principiilor europene. Chiar și Ursula von der Leyen, care privește profund în esența lucrurilor, ar avea întrebări. Dar e clar că niciunul dintre partide nu va face acest lucru. Vorbind despre viitoarele încălcări și falsificări, fiind siguri de un rezultat nedrept, fiecare oricum tinde să ajungă în parlament. Și astfel legitimează farsa probabilă, numită alegeri parlamentare.

În așa caz, ar fi posibilă o altă ieșire din situație: un boicot masiv al alegerilor din partea alegătorilor. Dacă toate secțiile ar fi absolut goale, ar fi foarte greu de anunțat că la alegeri au participat toți cei 3 milioane de oameni, incluși în listele CEC. Dar și această variantă, desigur, nu este realizabilă. Dimpotrivă, oponenții partidului de la guvernare îi cheamă pe toți susținătorii lor, precum și pe indeciși, să ia o parte activă la vot. Iar deputatul Bogdan Țîrdea consideră că, dacă se mobilizează corect electoratul, atunci pentru opoziție apare o „fereastră de oportunități”. Chiar și în cazul celui mai nefavorabil rezultat pentru ea. „Să presupunem, că CEC și Curtea Constituțională nu recunosc rezultatele alegerilor, – modelează situația Țîrdea. – Ce urmează? Există două variante – opoziția iese la proteste sau opoziția nu iese la proteste. Dar în oricare variantă, dacă puterea nu a recunoscut rezultatele alegerilor, ce trebuie să facă? Să numească alegeri noi. Și tot acest timp, de peste tot se vor auzi voci că Maia Sandu a furat alegerile, a ignorat voința poporului, iar a înăbuși acest cor de voci va fi deja imposibil. Și, cum a fost deja dovedit nu o dată în practică, în timpul alegerilor repetate, puterea întotdeauna pierde. Și să nu uităm că toate acestea vor avea loc pe fundalul unei crize sociale și economice tot mai profunde. Nemulțumirea va crește. În acest caz, pot fi puse în aplicare variante de amestec străin – Maia Sandu are mulți prieteni în Europa.

Oricum ar fi, șansele unei soluționări post-electorale pașnice nu-s prea mari. Și, poate, Maia Sandu are dreptate, vorbind despre o posibilă destabilizare. Dar acele forțe despre care vorbește președinta noastră vor încerca să destabilizeze situația, sau altele, – e o mare întrebare.

Vladislav Bordeianu

Preluat de la: Noi.md