1492
Cristofor Columb a început prima sa călătorie spre America din portul spaniol Palos de la Frontera. Expediția se va încheia la 15 martie 1493. Această călătorie a marcat începutul unei noi ere în istoria mondială, deschizând calea pentru explorarea și colonizarea Americii. Columb, susținut de regii catolici ai Spaniei, a navigat cu trei nave: Santa Maria, Pinta și Niña. Descoperirea Americii a avut un impact profund asupra economiei și culturii europene, dar și asupra populațiilor indigene din Lumea Nouă.
1601
Trupele lui Mihai Viteazul și cele ale lui Gheorghe Basta obțin în bătălia de la Guruslău victoria împotriva celor transilvănene conduse de Sigismund Báthory. Această victorie a fost crucială pentru Mihai Viteazul, care a reușit să-și consolideze temporar controlul asupra Transilvaniei. Bătălia de la Guruslău a avut loc în contextul încercărilor lui Mihai de a unifica Țările Române sub o singură conducere. Deși unificarea nu a durat mult, Mihai Viteazul rămâne o figură emblematică în istoria românilor.
1914
România: Consiliul de Coroană din 3 august (stil nou) desfășurat la Castelul Peleș, la inițiativa regelui Carol I, dezbate problema intrării României în Primul Război Mondial. S-a votat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea neutralității. Decizia de a rămâne neutră a fost influențată de complexitatea alianțelor internaționale și de dorința de a proteja interesele naționale. Neutralitatea României a fost menținută până în 1916, când a intrat în război de partea Antantei, cu scopul de a obține unirea cu teritoriile locuite de români din Austro-Ungaria.
1919
Armata română intră în Timișoara și aduce o mare contribuție la reîntregirea teritoriilor românești (vezi și 4 august – în unele surse figurează 3 august ca data intrării în Budapesta). Intrarea armatei române în Timișoara a fost un pas important în procesul de unificare a teritoriilor românești după Primul Război Mondial. Acest eveniment a contribuit la consolidarea Marii Uniri din 1918, când Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul s-au unit cu România.
1929
S-a creat „Regia autonomă a poștelor, telegrafelor și telefoanelor” (PTT), care a luat în exploatare și administrare serviciile publice de poștă, telegraf și telefon. Această reorganizare a fost esențială pentru modernizarea și eficientizarea comunicațiilor în România. PTT a jucat un rol crucial în dezvoltarea infrastructurii de telecomunicații, facilitând legăturile interne și internaționale, ceea ce a contribuit la progresul economic și social al țării.
1941
Puternic bombardament sovietic asupra municipiului Constanța. Catedrala și alte clădiri din zona peninsulară sunt grav afectate. Acest bombardament a avut loc în contextul celui de-al Doilea Război Mondial, când România, aliată cu Germania nazistă, a fost implicată în conflictul împotriva Uniunii Sovietice. Atacurile asupra Constanței au cauzat pierderi semnificative și au afectat moralul populației civile.
1960
Niger își câștigă independența față de Franța. Independența Nigerului a fost parte a unui val mai larg de decolonizare în Africa, care a avut loc în anii 1950 și 1960. Acest proces a fost influențat de mișcările naționaliste și de schimbările politice globale de după al Doilea Război Mondial. Independența a adus provocări economice și politice, dar și oportunități pentru dezvoltarea națională.
1975
S-a încheiat vizita oficială, de două zile, efectuată în România de președintele american Gerald Ford. Vizita președintelui Ford a fost un moment important în relațiile româno-americane, marcând o deschidere diplomatică și economică între cele două țări. În contextul Războiului Rece, România a căutat să-și diversifice relațiile internaționale, iar vizita a fost văzută ca un succes diplomatic pentru regimul lui Nicolae Ceaușescu.
1977
Se termină greva minerilor din Valea Jiului. Greva minerilor a fost una dintre cele mai mari mișcări de protest din România comunistă, reflectând nemulțumirile față de condițiile de muncă și de viață. Încheierea grevei a dus la unele concesii din partea autorităților, dar a evidențiat și tensiunile sociale din perioada respectivă.
2005
Mahmoud Ahmadinejad devine președinte al Iranului. Alegerea lui Ahmadinejad a marcat o schimbare semnificativă în politica internă și externă a Iranului. Cunoscut pentru retorica sa anti-occidentală și pentru politicile sale conservatoare, Ahmadinejad a influențat relațiile Iranului cu comunitatea internațională, în special în ceea ce privește programul nuclear al țării.
Preluat de la: Unimedia.info