A fost o călătorie în care fiecare detaliu, de la logistica impecabilă pînă la programul echilibrat între cultură, tehnologie și economie, ne-a permis să înțelegem o realitate complet diferită de imaginea vagă și adesea distorsionată pe care o aveam înainte.

Am vizitat trei orașe care, fiecare în felul său, ne-au provocat să ne depășim stereotipurile: futuristul Shanghai, rafinatul și tradiționalul Hangzhou și pragmaticul Yiwu – capitala mondială a comerțului en-gros. În doar cîteva zile, am interacționat cu reprezentanți ai mass-mediei chineze, am văzut pe viu cum funcționează uriașele platforme digitale, am vizitat fabrici și huburi tehnologice, dar și locuri istorice care spun povestea unei civilizații milenare adaptate la viteza secolului XXI.

Pot spune cu toată sinceritatea că, înainte de această vizită, chiar dacă încercam să fiu bine informată, în realitate cunoșteam doar 1% din ce înseamnă cu adevărat China. Ceea ce am văzut și trăit acolo a fost nu doar o lecție de jurnalism, ci și o lecție de viață, de umanitate, de dezvoltare și de civilizație. Dar să le luăm pe rînd.

Prima întîlnire cu China: de la vis la realitate

Călătoria mea a început pe 21 iunie, la ora 21:20, de pe Aeroportul Internațional Chișinău, cu un zbor spre Istanbul. Emoțiile nu erau doar firești, ci copleșitoare. Trăiam o senzație greu de explicat — ca un vis prea frumos din care îmi era teamă să mă trezesc. Totul părea ireal: faptul că urma să vizitez China, o țară atît de vastă, complexă și fascinantă, părea mai degrabă o secvență dintr-un film decît un episod din viața mea de jurnalistă.

Ajunsă la Istanbul în jurul orei 01:30, m-am îmbarcat spre Shanghai, pentru un zbor lung de peste 10 ore. Orașul Istanbul văzut noaptea din avion este o poezie de lumini. A fost imposibil să închid ochii — mintea mea era plină de întrebări și curiozități despre ce urma să descopăr.

Pe 22 iunie, la ora 16:45 (ora locală), am aterizat pe Aeroportul Internațional Pudong din Shanghai, una dintre cele mai mari porți aeriene ale Asiei și ale lumii. Deschis în 1999 pentru a prelua o parte din traficul aerian crescut al Chinei, Pudong este o emblemă a modernității chineze. Are peste 70 de milioane de pasageri anual și este legat direct de oraș prin trenul de mare viteză Maglev, care atinge viteze de pînă la 430 km/h.

Primul pas în China a fost unul birocratic, dar bine organizat: completarea unui formular detaliat de intrare, în care a trebuit să indicăm scopul vizitei, datele personale, hotelul în care eram cazați, perioada șederii, cine ne-a invitat și alte detalii necesare autorităților. Totul s-a desfășurat rapid, dar cu rigurozitate.

La ieșire, ne aștepta Ken — ghidul nostru chinez, ținînd o foaie cu inscripția „Delegația jurnaliștilor din Moldova”. Ken avea să devină în următoarele zile nu doar ghidul nostru, ci și prieten, povestitor pasionat, om de încredere și sprijin în tot ce aveam nevoie. Cu o amabilitate naturală și o engleză impecabilă, Ken ne-a întîmpinat zîmbind, iar noi ne-am urcat în autocarul care ne ducea spre inima Shanghaiului.

Primul șoc l-am simțit imediat ce am ieșit din aeroport: o căldură umedă, apăsătoare, te lovea ca un zid. Deși temperatura era comparabilă cu cea din Chișinău, senzația era cu totul alta — aerul părea mai greu de respirat, iar pielea se lipea instantaneu de haine. Shanghaiul este cunoscut pentru umiditatea sa ridicată, mai ales vara, cînd indicele de disconfort termic crește simțitor.

Orașul se întindea în fața noastră ca o metropolă din viitor, cu zgîrie-nori lucioși, infrastructură colosală și o energie greu de descris în cuvinte.

Shanghai este situat în estul Chinei, pe coasta Mării Chinei de Est, la gura de vărsare a fluviului Yangtze – cel mai lung rîu din Asia. Este cel mai mare oraș al Chinei ca populație și un important centru economic, financiar, comercial și cultural al țării. Cu o populație de peste 24,8 de milioane de locuitori (asta doar cei cu acte în regulă, în realitatea orașul are aproape 30 de milioane de locuitori), Shanghai este unul dintre cele mai populate orașe din lume.

Istoria Shanghaiului este o poveste despre transformare accelerată, adaptare și ambiție. Totul a început cu adevărat în secolul al XIX-lea, după Tratatul de la Nanjing semnat în 1842, la finalul Primului Război al Opiului. Acest acord a transformat orașul dintr-un port regional într-unul dintre cele cinci mari porturi chineze deschise comerțului internațional. De aici a început și pătrunderea influenței occidentale, care avea să lase urme adînci în arhitectura, economia și spiritul orașului.

În anii 1920–1930, Shanghai atinge un apogeu cultural și economic: devine un centru cosmopolit plin de eleganță, cu bulevarde animate, clădiri art deco, cafenele frecventate de artiști și jurnaliști, redacții independente și o viață de noapte efervescentă. În această perioadă, orașul primește supranumele de „Parisul Orientului”, reflectînd poziția sa unică între Orient și Occident.

În 1949, Shanghai intră într-o perioadă de stagnare economică relativă. Activitatea sa comercială este limitată, iar alte orașe precum Beijing sau Guangzhou preiau o parte din rolul său strategic. Timp de cîteva decenii, orașul pare să fi fost lăsat într-un plan secund.

Totul se schimbă radical începînd cu anii 1990, odată cu reformele economice promovate de Deng Xiaoping. Shanghai este readus în centrul atenției, iar zona Pudong, pe atunci un spațiu aproape rural, este transformată într-un cartier futurist de afaceri și inovație. Zgîrie-nori, poduri suspendate, trenuri de mare viteză și un flux economic amețitor fac din oraș simbolul modernizării Chinei — un loc unde prezentul pare desprins dintr-un film SF.

Astăzi, Shanghai este un centru global al inovației și finanțelor, cu un port maritim care este cel mai aglomerat din lume și o infrastructură ultramodernă care include trenul Maglev, zgîrie-nori precum Shanghai Tower (al treilea ca înălțime din lume) și un sistem de metrou care se extinde continuu.

O privire în viitorul presei: vizita la Shanghai Media Group

Am avut onoarea să pășesc în inima uneia dintre cele mai impresionante instituții media din lume – Shanghai Media Group (SMG). O experiență care nu doar inspiră, ci și pune serios pe gînduri orice jurnalist venit dintr-un spațiu unde resursele sînt limitate, dar voința e imensă.

Clădirea uriașă a SMG găzduiește tehnologie de ultimă generație, redacții complet integrate, studiouri de televiziune automatizate și o echipă a cărei dimensiune este aproape greu de imaginat. Cu peste 5.000 de angajați, acest gigant media funcționează ca o uzină a informației, divertismentului și producției multimedia, dar într-un ritm și cu o precizie care te fac să crezi că ai pășit în viitor.

Fondat în anul 2001, prin fuziunea mai multor entități media din Shanghai, Shanghai Media Group reunește trei componente principale:

Dragon TV – postul central de televiziune al grupului, cu o audiență națională și internațională;

Radio Shanghai – una dintre cele mai vechi și ascultate rețele de radio din China;

SMG Pictures & SMG News – diviziile care se ocupă de producții cinematografice și jurnalism, inclusiv conținut digital, platforme online și aplicații mobile.

Una dintre cele mai interesante componente ale conglomeratului este The Paper (Pengpai Xinwen) – o publicație digitală de elită, apărută în 2014 ca parte a efortului de modernizare a jurnalismului chinez. The Paper s-a impus rapid ca una dintre cele mai credibile surse de informație din China, oferind articole de investigație, analiză politică și economică, precum și opinii. Cu o redacție formată din jurnaliști tineri și experimentați, publicația mizează pe o estetică curată, ritm alert și mult conținut video adaptat publicului mobil.

De asemenea, în cadrul SMG am vizitat studiourile multimedia, unde sînt produse formate inovatoare – de la transmisiuni live cu grafică augmentată, pînă la conținut creat special pentru rețelele sociale chineze precum Weibo și WeChat. Fiecare studio este complet digitalizat, iar unele sînt operate aproape integral de inteligență artificială sau automatizări robotice. Inclusiv decorurile se schimbă în timp real, în funcție de formatul emisiunii.

SMG mai include și o divizie financiară specializată – Yicai Media Group, care gestionează canalul China Business Network (CBN), una dintre cele mai importante surse de informații economice și financiare din China. CBN oferă analize de piață, date în timp real și interviuri cu lideri economici din întreaga lume, avînd parteneriate cu agenții internaționale precum Bloomberg și Reuters.

Privind în jur, m-am gîndit că mi-aș dori ca într-o zi și mass-media din Republica Moldova să ajungă la un asemenea nivel de dezvoltare. Dar știți ce? Chiar și în lipsa echipamentelor ultramoderne, a platourilor digitale și a bugetelor uriașe, jurnaliștii din Moldova reușesc, zi de zi, să informeze, să reziste, să construiască. Cu puține resurse, dar cu inimi mari, muncim într-un ritm care nu este cu nimic mai puțin impresionant.

Așadar, îmi permit o lipsă de modestie: sîntem niște supereroi ai presei. Iar vizita la SMG mi-a întărit convingerea că jurnalismul, indiferent unde este practicat, cere mai presus de toate curaj, claritate și vocație.

O lecție de civilizație: vizita la Shanghai Museum

După întîlnirea cu presa viitorului la Shanghai Media Group, am pășit în trecutul profund și rafinat al Chinei, vizitînd Shanghai Museum, situat chiar în inima orașului, în People's Square. Un loc care nu doar impresionează, ci copleșește – atît prin arhitectură, cît și prin conținutul său cultural.

Muzeul are cinci etaje, fiecare dedicat unor epoci, stiluri și expresii artistice diferite. Clădirea sa, inaugurată în 1996, este ea însăși un simbol: are formă rotundă în partea de sus și pătrată la bază, reflectînd principiul chinezesc al armoniei dintre cer și pămînt. Cu o suprafață de peste 39.000 m², Shanghai Museum găzduiește peste 120.000 de obiecte, fiind unul dintre cele mai importante muzee de artă antică din China.

Aici poți admira o colecție fascinantă de:

bronze antice din perioada Shang și Zhou – mărturii ale unei civilizații tehnologic și artistic avansate încă din mileniul II î.Hr.;

ceramică rafinată din toate dinastiile istorice;

mobilier clasic din lemn rar, din timpul dinastiilor Ming și Qing;

caligrafie și pictură chineză – adevărate capodopere estetice și filozofice;

sigilii imperiale, monede vechi, jadeite sculptate, textile tradiționale, dar și expoziții temporare cu tematică internațională.

Fiecare sală este aranjată cu o eleganță care respectă obiectele expuse. Nu sînt doar artefacte – sînt fragmente vii din istoria unui popor care a știut, de milenii, să creeze, să păstreze și să dea sens frumosului.

În medie, muzeul este vizitat de peste 8.000 de turiști pe zi, iar intrarea este gratuită, fapt care spune mult despre politica Chinei de a face cultura accesibilă. Atmosfera din interior este una de profund respect – oamenii privesc în tăcere, fotografiază discret și par absorbiți de ceea ce văd. E genul de loc în care timpul încetinește, iar istoria îți vorbește în șoaptă.

Aici, privind vasele ritualice de bronz, picturile în tuș sau miniaturile din jad, am înțeles mai clar că civilizația chineză nu este doar una „veche”, ci foarte dezvoltată, profundă, cultivată. O cultură care a valorificat armonia, echilibrul și legătura cu natura într-un mod pe care abia acum lumea modernă începe să îl redescopere.

Huangpu – fluviul care împarte orașul între trecut și viitor

Seara ne-a prins pe puntea unei nave de croazieră, plutind ușor pe apele fluviului Huangpu, în mijlocul metropolei Shanghai. O experiență care ne-a oferit poate cea mai spectaculoasă și simbolică imagine a orașului: de o parte – Pudong, cartierul zgîrie-norilor futuristici, cu turnuri de sticlă și o arhitectură care pare desprinsă dintr-un film SF; de cealaltă – The Bund, vechiul Shanghai colonial, cu clădiri construite în stil european, tăcute martore ale începuturilor internaționalizării Chinei.

Pe fluviu, la intersecția acestor două lumi, am înțeles de ce se spune că o croazieră pe Huangpu este cea mai bună modalitate de a simți sufletul orașului. Este o experiență care nu doar impresionează vizual, ci transmite ideea profundă a contrastului perfect integrat: între istorie și modernitate, între calm și viteză, între memorie și viziune.

Huangpu nu este un fluviu lung – are doar 113 kilometri – dar este esențial pentru viața orașului: furnizează apa potabilă pentru milioane de locuitori, susține traficul comercial și oferă zilnic mii de turiști o priveliște inegalabilă.

Pe timp de noapte, orașul devine un spectacol de lumină. Clădirile se aprind în culori puternice, reflexiile lor vibrează pe apă, iar zgomotul urban pare mai degrabă un fundal muzical decît un haos. În acele momente, privind de pe punte cum prezentul se împletește cu trecutul, am avut impresia că Shanghaiul nu este doar un oraș, ci o viziune în mișcare, construită simultan în două epoci.

Xiao Long Bao – o lecție de simplitate perfectă la Jia Jia Tang Bao

Printre zgîrie-nori și bulevarde aglomerate, Shanghaiul păstrează mici sanctuare ale tradiției. Una dintre cele mai autentice opriri culinare din călătoria noastră a fost Jia Jia Tang Bao, o modestă dar celebră cantină locală, aflată pe Huanghe Road nr. 62, în apropierea stației de metrou People’s Square. Locul este renumit pentru un singur lucru: Xiao Long Bao, acele găluște aburinde, translucide și fine, umplute cu supă fierbinte și savuroasă.

La prima vedere, seamănă cu ceva cunoscut nouă – poate hinkali georgiene. Dar la gust, e altă lume. O lume în care bambusul nu doar gătește, ci creează magie. Umplutura variază: de la clasicul amestec de carne de porc, pînă la combinații rafinate cu carne de crab, creveți sau chiar gălbenuș sărat de ou. Fiecare are o aromă distinctă, dar toate oferă acea senzație care te face să mai comanzi o tavă.

Ce le face cu adevărat speciale este modul în care sînt servite – cu oțet de orez și ghimbir feliat subțire, un contrast acrișor-picant care echilibrează perfect supa densă din interior. Odată ridicat capacul de bambus, aburul îți învăluie fața, iar la masă se lasă o tăcere respectuoasă. Aici, nu se vorbește – se savurează.

Jia Jia Tang Bao nu este un restaurant luxos. E un loc mic, cu mese simple, dar cu o coadă constantă la intrare. Localnicii vin în familie – uneori, trei generații la aceeași masă, împărțind bucuria acestor delicatese. Atmosfera este sinceră, caldă, lipsită de pretenții, dar profund autentică. E acel tip de loc care nu caută turiști, dar care îți oferă o experiență de neuitat dacă îl descoperi.

Pentru mine, a fost mai mult decît o masă. A fost o lecție despre rafinamentul simplității și despre cum cultura culinară poate deveni o formă de patrimoniu viu.

La un pas de viitor: tehnologiile de ultimă generație din inima Shanghaiului

China este o țară care, din punct de vedere al tehnologiilor, se află cu ani înaintea multor alte state. În timpul vizitei noastre în Shanghai, am avut ocazia să descoperim o parte din acest avans tehnologic printr-o întîlnire revelatoare cu echipa SunMi – o companie inovatoare care dezvoltă soluții inteligente pentru afaceri din domeniul consumului: cafenele, restaurante, supermarketuri și nu numai.

SunMi este specializată în digitalizarea completă a punctelor de vînzare, cu un portofoliu de produse care îmbină hardware de ultimă generație cu software intuitiv și eficient. Am văzut cum, într-un restaurant sau magazin, nota de plată poate fi achitată simplu și rapid doar cu recunoaștere facială (Face ID), fără să mai fie nevoie de portofel, card sau telefon. O soluție care pare desprinsă din viitor, dar care este deja parte din prezentul cotidian al Chinei urbane.

Un alt exemplu impresionant: cîntarele inteligente care recunosc automat produsul așezat pe platformă, îl cîntăresc, calculează prețul și tipăresc bonul – totul fără nicio intervenție umană. Tehnologiile sînt concepute pentru a ușura munca angajaților, a reduce timpii de așteptare și a elimina erorile.

SunMi oferă mai mult decît echipamente – compania creează ecosisteme tehnologice complete, în care fiecare componentă comunică eficient cu celelalte: sisteme de gestiune, aplicații pentru analiza vînzărilor în timp real, soluții pentru fidelizarea clienților și managementul comenzilor.

Vizita la SunMi a fost încă o dovadă că în China, inovația este o prioritate națională, iar implementarea tehnologiilor de ultimă oră nu este un experiment, ci o realitate aplicată la scară largă.

Yu Garden – o fereastră către China veche, în inima unui oraș futurist

Într-un oraș dominat de sticlă, oțel și tehnologie de vîrf, Yu Garden este ca o ușă deschisă către o lume paralelă – una tradițională, poetică și profund simbolică. Vizita în această grădină a fost, pentru mine, ca o călătorie în timp, o explozie de culori, detalii și forme care contrastează total cu imaginea ultramodernă a Shanghaiului de azi.

Situată în vechiul cartier Chenghuangmiao, în centrul orașului, Yu Garden (sau „Grădina Fericirii”) a fost construită în secolul al XVI-lea, în perioada dinastiei Ming, de către un oficial imperial – Pan Yunduan – ca dar pentru părinții săi îmbătrîniți. Numele grădinii reflectă această intenție: „Yu” înseamnă „fericire și liniște” în limba chineză.

Grădina se întinde pe o suprafață de aproximativ 2 hectare, dar oferă un univers întreg de simboluri și estetică chineză clasică: poduri curbate, pavilioane sculptate, iazuri cu pești koi, stînci ornamentale, bonsai seculari și porți ornamentate cu acoperișuri în formă de valuri. Fiecare colțișor este amenajat cu grijă pentru a reflecta principiul armoniei dintre om și natură.

Una dintre cele mai faimoase atracții este Zidul Dragonului, o construcție decorativă care desparte diferite zone ale grădinii. Legenda spune că dragonul, simbol imperial, avea voie să apară doar în arhitectura palatului regal, dar în cazul Yu Garden s-a făcut o „excepție poetică” – dragonul e reprezentat cu doar cinci gheare, nu cu șapte, evitînd astfel conflictul cu legea imperială.

Podurile din grădină sînt construite în unghiuri „Z” – pentru a alunga spiritele rele, care, conform tradiției chineze, se deplasează doar în linie dreaptă.

Se spune că, în trecut, erudiții chinezi veneau aici pentru a scrie poezii, picta sau medita în pavilioanele izolate, folosind peisajul natural drept sursă de inspirație și echilibru interior.

Astăzi, Yu Garden atrage zilnic mii de vizitatori, atît turiști străini cît și localnici, care caută un moment de liniște în mijlocul agitației urbane. În apropierea grădinii se află și bazarele tradiționale, unde poți găsi ceaiuri fine, obiecte de artizanat, ceramică, dar și celebrele gustări de stradă din Shanghai.

Dar farmecul locului nu se oprește la grădină. Chiar în apropiere se află bazarul Yu Garden, un labirint de alei comerciale pline de viață, unde tradiția și comerțul se împletesc armonios. Aici poți găsi tot ce îți imaginezi – de la ceaiuri fine și ceramică pictată manual, pînă la suveniruri, bijuterii, obiecte decorative și haine tradiționale.

Un detaliu esențial pentru orice vizitator: prețurile pot fi negociate. Iar dacă ai puțină răbdare și îndrăzneală, poți obține reduceri semnificative. De exemplu, pentru un simplu ac de păr tradițional chinezesc, prețul inițial cerut de vînzător a fost de 65 de yuani. Cu un zîmbet și cîteva replici convingătoare, l-am cumpărat în cele din urmă cu 25 de yuani – mai puțin de jumătate din prețul afișat.

Tot aici am găsit și celebra pălărie tradițională din bambus – simbol al țăranului chinez și al artei marțiale – pe care am cumpărat-o dintr-o mică tarabă aflată între două pavilioane. Pe lîngă aceasta, am plecat cu o mulțime de suveniruri cu specific local, perfecte pentru a duce acasă o parte din atmosfera acestei lumi fascinante.

Vizita la Yu Garden a fost mai mult decît o lecție de estetică tradițională. A fost o experiență culturală completă – de la contemplarea liniștii unei grădini vechi de secole, la agitația vie a unui bazar unde totul poate fi negociat, iar fiecare obiect pare să spună o poveste.

Orașul care crește printre copaci: lecția urbanistică a Shanghaiului

Una dintre cele mai mari surprize ale mele, în timpul vizitei la Shanghai, a fost modul în care orașul respiră – la propriu – printr-o armonie atent păstrată între beton, sticlă și natură. Nu e vorba doar de zgîrie-nori spectaculoși care definesc orizontul, ci de felul în care chinezii reușesc să integreze natura în arhitectura modernă, fără a o sacrifica.

Pe străzile largi ale metropolei vezi, la fiecare pas, copaci seculari integrați elegant în spațiile pietonale, clădiri istorice recondiționate cu respect pentru detaliu și pasaje suspendate între turnuri care nu distrug, ci înconjoară vegetația deja existentă. Mai mult, autostrăzile suspendate, adevărate rețele interconectate, sînt însoțite pe toată lungimea lor de arbori, arbuști și perdele verzi care transformă infrastructura într-un peisaj urban viu.

În timp ce, din păcate, la noi în continuare copacii sînt adesea tăiați pentru a face loc clădirilor sau drumurilor, în Shanghai am văzut exact opusul: copacii sînt păstrați și în jurul lor se construiește cu inteligență și respect. Nu este vorba de un gest simbolic, ci de o filozofie urbană aplicată: orașul nu crește în ciuda naturii, ci împreună cu ea.

Printre cele mai frapante imagini a fost cea a unei autostrăzi suspendate masive, sprijinită de coloane uriașe, între care se strecurau rădăcini, trunchiuri, ramuri și verdeață de toate formele. Părea că natura nu a fost îndepărtată, ci invitată să participe la acest spectacol de inginerie și echilibru estetic.

Nu știu exact cum reușesc. Poate pentru că au înțeles că un oraș modern nu înseamnă doar eficiență, ci și respirație, umbră, răcoare și echilibru vizual. Cert este că Shanghaiul este unul dintre cele mai verzi orașe moderne pe care le-am vizitat vreodată. Și, poate fără să-și dea seama, ne oferă o lecție prețioasă despre cum poate arăta viitorul urbanismului – unul în care progresul și natura merg mînă în mînă, nu în direcții opuse.

ERA – acolo unde imposibilul capătă formă

Printre clădiri futuriste și grădini imperiale, Shanghaiul are darul de a surprinde la fiecare pas. Unul dintre cele mai memorabile momente ale vizitei noastre a fost seara petrecută la ERA – Intersection of Time, un spectacol de acrobație care te lasă, la propriu, fără cuvinte.

Găzduit în cadrul Shanghai Circus World, un teatru modern construit special pentru spectacole de amploare, ERA combină tradiția acrobației chineze cu tehnologie avansată, dans contemporan, muzică originală și proiecții video. Spectacolul are o durată de aproximativ 90 de minute și este conceput astfel încît să spună o poveste fără cuvinte, accesibilă tuturor, indiferent de limbă sau vîrstă.

Fiecare scenă este o demonstrație de forță, echilibru și precizie extremă. Artiștii par să sfideze gravitația – unii se rostogolesc în aer cu o lejeritate uluitoare, alții formează piramide umane sau se mișcă sincron cu o exactitate care amintește de un mecanism elvețian. Spectacolul nu îți lasă timp să respiri – pentru că fiecare act depășește așteptările create de cel anterior.

Momentul care rămîne imprimat în memorie este, fără îndoială, cel numit „Sfera morții”: o construcție metalică în formă de glob, în care șapte motocicliști se rotesc simultan, într-un balet mecanic amețitor. Fiecare mișcare este calculată cu o precizie milimetrică, iar tu, ca spectator, urmărești în tăcere, cu inima strînsă, acest dans cu riscul absolut.

ERA nu este doar un spectacol – este o experiență care te face să reflectezi la limitele corpului uman, la puterea disciplinei și la modul în care arta poate transforma mișcarea într-un limbaj universal. Spectacolul reunește peste 100 de artiști, tehnicieni și coordonatori, iar biletele, deși variază ca preț, oferă din orice unghi o priveliște captivantă.

Dacă Shanghaiul e un oraș care te provoacă vizual la fiecare colț, ERA este forma sa artistică dusă la extrem – o demonstrație vie că imaginația și antrenamentul pot face imposibilul să devină realitate.

French Concession – Parisul discret din inima Shanghaiului

Într-un oraș care vibrează de tehnologie și ritm alert, Shanghai French Concession oferă o pauză cu iz european, o plimbare liniștită printre clădiri istorice și alei umbrite de platani bătrîni. Este una dintre cele mai iubite zone ale orașului, atît de turiști, cît și de localnici, tocmai pentru că reușește să păstreze o atmosferă aparte – romantică, boemă, melancolică.

Această zonă a fost, între 1849 și 1943, o concesiune franceză oficială – un teritoriu administrat de Franța în urma tratatelor semnate după Războaiele Opiului. Ce a rămas în urma acestei perioade este un cartier plin de vile coloniale, bulevarde late, mici cafenele, galerii de artă și buticuri elegante. Nu întîmplător, French Concession este adesea comparat cu Montmartre – doar că în versiune est-asiatică.

Plimbîndu-te pe străzile liniștite din Xuhui sau Luwan, cartierele care formează nucleul concesiunii, ai impresia că ai schimbat complet decorul. Clădirile cu fațade din cărămidă roșie, balcoane din fier forjat și uși înalte din lemn contrastează cu imaginea obișnuită a metropolei asiatice. Este un loc unde poți petrece ore întregi fără să-ți dai seama – de la o cafea artizanală într-o grădină retrasă, la o galerie de fotografie sau un magazin cu produse locale de design.

Dar French Concession nu e doar despre estetică – este și un simbol al complexității istorice a Shanghaiului, un oraș care a fost la răscruce de lumi și culturi. Aici, trecutul colonial nu a fost șters, ci integrat cu delicatețe în prezentul urban, păstrînd o memorie vie a epocii interbelice, cînd Shanghaiul era considerat „perla Orientului”.

Pentru turiști, zona este un must-see – un loc perfect pentru relaxare, fotografii, cumpărături și descoperiri neașteptate. Pentru mine, a fost o gură de liniște într-un oraș fascinant prin intensitatea sa. O dovadă că Shanghaiul nu este doar viitor, ci și memorie bine păstrată.

La etajul 118 al lumii: Shanghai Tower

Într-una din ultimele zile petrecute la Shanghai, am urcat pînă la etajul 118. Nu e o metaforă, ci o experiență cît se poate de reală: vizita la Shanghai Tower, a treia cea mai înaltă clădire din lume, a fost unul dintre momentele care rămîn imprimate nu doar în memorie, ci și în corp – prin adrenalină, uimire și tăcerea care vine odată cu altitudinea.

Totul începe cu liftul de mare viteză, care urcă cu 18 metri pe secundă. Practic, nu apuci să înțelegi cît de repede se comprimă distanța – urechile ți se înfundă, simți o ușoară presiune în piept, iar orașul de jos dispare înainte să te poți acomoda. În mai puțin de un minut, te afli la 546 de metri altitudine, în observatorul de la etajul 118, singurul deschis publicului.

Priveliștea care te întîmpină acolo este amețitoare. Shanghaiul întreg se desfășoară sub ochii tăi, viu și dens, dar în același timp tăcut, redus la un tablou panoramic. Zgîrie-norii din jur, podurile peste fluviul Huangpu, traficul, clădirile coloniale de pe Bund – toate par miniaturi perfect așezate, ca într-o machetă uriașă.

Cîteva date despre Shanghai Tower:

Finalizată în 2015, clădirea are 632 de metri înălțime și 128 de etaje, fiind depășită doar de Burj Khalifa (Dubai) și Merdeka 118 (Kuala Lumpur).

Are o formă spiralată, concepută pentru a reduce forța vîntului și a spori eficiența structurală.

Este un exemplu de arhitectură ecologică: dotată cu turbine eoliene, colectoare de apă de ploaie și un sistem inteligent de gestionare a energiei.

Găzduiește birouri, hoteluri, spații comerciale, dar și acest observator turistic care oferă una dintre cele mai spectaculoase vederi urbane din lume.

Ce rămîne cu adevărat după această vizită nu sînt doar cifrele sau fotografiile, ci senzația că timpul s-a oprit. La acea înălțime, cu orașul întins sub tine și norii aproape de nivelul privirii, ai impresia că respiri alt aer – mai rar, mai tăcut, mai plin de sens.

Shanghai Tower nu e doar o clădire. Este o experiență între pămînt și cer, un loc în care tehnologia, arhitectura și visul uman se întîlnesc în cel mai spectaculos mod posibil.

Nanjing Road – strada care nu doarme niciodată

Dacă Shanghaiul are o arteră care îi concentrează energia, ritmul și pofta de viață într-un singur loc, atunci aceasta este fără îndoială Nanjing Road – celebra stradă pietonală care pulsează zi și noapte în centrul orașului. Cunoscută oficial ca Nanjing Lu Bu Xing Jie, această zonă de shopping este una dintre cele mai lungi, aglomerate și spectaculoase din lume.

Strada se întinde pe o distanță de peste 5,5 kilometri, pornind din People’s Square și ajungînd pînă la The Bund, traversînd inima comercială a Shanghaiului. Încă de la începutul secolului XX, Nanjing Road era considerată „cea mai importantă stradă comercială din Orient”, iar astăzi acest titlu nu pare deloc exagerat.

La orice oră din zi sau noapte, aici găsești mii de oameni, lumini colorate, ecrane LED uriașe, vitrine elegante și zeci de branduri internaționale, alături de magazine chinezești cu tradiție. Clădirile vechi se împletesc cu structuri moderne, creînd un peisaj urban care pare mereu în mișcare.

Curiozități din mers:

Peste 1 milion de oameni trec zilnic prin Nanjing Road în perioadele de vîrf.

Strada are un mini-tramvai turistic care te poate plimba în liniște, dacă picioarele obosesc.

Aici se află și unele dintre cele mai vechi magazine din China, cum ar fi Shanghai No. 1 Department Store, înființat în 1934.

Pe lîngă shopping, Nanjing Road este și o experiență socială și culturală: vînzători ambulanți, artiști stradali, arome de mîncare prăjită, ceaiuri parfumate și localnici care își dau întîlnire sub luminile strălucitoare. Este un loc în care Shanghaiul modern își arată fața cea mai spectaculoasă și accesibilă.

Pentru noi, plimbarea pe Nanjing Road a fost ca un final cinematografic al unei zile pline. Un loc în care ai impresia că toată lumea a ieșit din casă deodată, dar nimeni nu se grăbește. Se merge, se privește, se trăiește orașul la pas.

Cristina Moisei

(Citiți continuare pe ______________)

Preluat de la: Noi.md