Pentru creștini, Duminica Mare sau Sfânta Treime reprezintă Pogorârea Sfântului Duh, eveniment ce a avut loc la 50 zile după ziua de Paști.

La cincizeci de zile după Învierea Domnului, la sărbătoarea evreiască numită Cincizecimea (cincizeci de zile de la sărbătoarea ieșirii), în timp ce Apostolii și alți ucenici ai Domnului Iisus Hristos erau adunați împreună în rugăciune în „foișorul cel de sus”, Duhul Sfânt a coborât peste ei sub forma unor „limbi de foc despicate” făcând zgomotul unui vânt puternic și ei au început să vorbească în limbi pe care nu le cunoșteau.

Caracteristica principală care deosebește Duminica Mare de alte sărbători, este obiceiul de a împodobi porțile casei, ferestrele, ușile și icoanele cu ramuri verzi de salcie, nuc sau tei. Există și obiceiul de a colecta în această zi flori de cimbru și corovatic, care sunt așternute în casă. Unele flori sunt duse la biserică și sfințite, apoi acestea sunt puse cu mare grijă la icoane, după sărbători ele fiind aruncate în curte, mai ales în caz de ploaie sau grindină.

Duminica Mare și Rusaliile sunt sărbători dedicate pomenirii morților, elogiei apei și vegetației.

În R. Moldova se practică să se meargă la cimitir cu pomeni pentru pomenirea morților. Ca pomană de suletul răposatului se oferă obiecte tradiționale din lemn și lut: boluri, oale, ulcioare, în care se toarnă lapte și tăiței; căni cu apă sau vin. La toarta pomenilor se prind crengute de busuioc și trandafiri, frunze de nuci. Pomenile se împart rudelor, vecinilor, și în special copiilor.

În unele localități din R. Moldova de Rusalii se curăță izvoarele și fântânele. Acest lucru se face după Sfânta Treime, când înfloresc trandafirii. Obiceiul de curățare a izvoarelor și fîntânilor reprezintă o chemare la reînnoire, puritate, odată cu Coborârea Sfântului Duh. Pentru această sărbătoare gospodinele pregătessc bucate speciale: sarmale învelite în frunze de hrean, plăcinte cu verdeață, cartofi și brânză.

Obiceiuri de Rusalii ortodoxe

Fiind o sărbătoare importantă, sunt și foarte multe obiceiuri populare și tradiții de Rusalii. Pentru a marca sărbătoarea Rusaliilor, Biserica oficiază, de obicei, ample slujbe în Duminica și Lunea de Rusalii.

În anumite zone ale țării, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare leuștean, usturoi sau pelin, pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de ielele neiertătoare.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit de Rusalii mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc.

În a doua zi de Rusalii, călușarii ies la colindat și merg din casă în casă pentru a alunga spiritele malefice.

Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și cu bani.

Un alt obicei care se întâlnește prin zonele Ardealului poartă numele de „Împănatul boului”.

Pe ulițele satului se plimbă un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori.

Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. 

La un moment dat, boul va fi eliberat, iar o tânără va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori.

Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

După Rusalii, tot în Ardeal, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor”.

Femeile sunt stropite cu apă, ca să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului.

Semnificația frunzelor de nuc, de Rusalii

La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite.

Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim.

Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele.

Asta pentru că, în credința populară, ramurile au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

Tradiții de Rusalii din alte vremuri

În trecut, în jurul acestei sărbători se făcea botezul catehumenilor (creștinii de alt rit decât ortodox). Și atunci erau interzise postul și îngenuncherea.

Pe vremea împăraților bizantini erau interzise spectacolele în circuri și teatre sau orice altă manifestare considerată necuviincioasă, fiindcă ar fi întinat frumusețea sărbătorii.

Ce se împarte de Rusalii

Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este considerată Sâmbăta Morților sau Moșii de vară, sărbătoare dedicată comemorării celor trecuți în neființă.

În unele zone din România, în sâmbăta Rusaliilor se împart, de obicei, oale împodobite cu flori și cu un colac deasupra, pentru pomenirea morților.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

Cu ocazia sărbătorii creștine a Sfintei Treimi fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a transmis un mesaj de felicitare adresat tuturor cetățenilor.

„Astăzi, creștinii ortodocși sărbătoresc Sfântă Treime, Cincizecimea, cunoscută în popor ca Duminica Mare – una dintre cele 12 sărbători împărătești.

Duminica Mare este considerată ziua în care a pogorât Duhul Sfânt peste Apostoli şi ziua când a fost alcătuită prima comunitate creștină, nucleul Bisericii de mai târziu.

Cu prilejul sărbătorii, transmit sincere felicitări tuturor cetățenilor, bunăstare în case și pace în țară! De asemenea, felicit toți locuitorii ale căror localități marchează astăzi hramul”, a scris Igor Dodon.

Preluat de la: Unimedia.info