Un student la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și-a propus să revoluționeze industria energiei. Drumul nu este deloc ușor, domeniul fiind unul care necesită mult studiu și cercetare aplicată, dar Andrei Ștefan Oprișescu Dulgheru este, la doar 23 de ani, pe drumul cel bun. Andrei Dulgheru a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre ce înseamnă cercetarea în România lui 2025, dar și ce așteptări are de la proiectul său, în care a investit multă muncă, timp și studiu.

Tânărul a fost distins cu medalia de aur la competiția internațională World Youth Invention and Innovation Award, organizată în Indonezia. După muncă și răsplată, iar la acest capitol, Andrei are în palmares 12 premii, câștigate în ultimii trei ani la competiții naționale și internaționale din domeniul științei și ingineriei.

Bursier Magna Cum Laude la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Andrei a fost remarcat prin prezentarea unor proiecte de excepție la competiții și evenimente naționale și internaționale, ideile sale promovând eficiența energetică, sustenabilitatea globală și implementarea unor strategii comerciale în industria energetică.

Proiectul său„HydroShift” propune o soluție inovatoare pentru reducerea emisiilor din industria petrolieră, prin folosirea apelor reziduale pentru a produce hidrogen verde, transformat ulterior în energie electrică.

Povestea lui Andrei este despre a crede cu adevărat în visul tău și a-l face să devină realitate, spărgând multe bariere și rămânând optimist într-un domeniu în care succesul înseamnă implicare maximă și resurse de toate felurile, inclusiv financiare.

„În privința proiectului meu și ce face concret, la momentul de față sunt două poziții mari când vine vorba despre industria de petrol și gaze. Există o opoziție care, după părerea mea, este utopică. Adică salvăm planeta, oprim brusc tot ce înseamnă combustibil fosil și trecem pe electric de mâine. Chestia asta, din păcate, nu se poate întâmpla, deoarece sunt miliarde și miliarde de dolari investiți deja în această infrastructură.

Și dacă am face chestia asta, am zgudui mult prea puternic economia unor țări și ar avea efecte dezastruoase. Așa că, schimbarea în sine nu poate să vină peste noapte. Nu avem infrastructura necesară să facem totul verde peste noapte și, mai mult decât atât, energia verde este greu de produs la flux constant. Adică nu poți să ai o întreagă economie globală care depinde de cum bate soarele sau cât de repede curge apa.

Proiectul meu constă în propunerea unui procedeu tehnic, dacă doriți, o cuplare a sectoarelor din industria de petrol și gaze – și anume rafinare și extracție propriu-zis – care urmărește reducerea amprentei de carbon în acestea prin folosirea hidrogenului ca element liant. Mai exact, ne putem folosi de această apă din rafinării care rămâne practic ca rezid al procesului și să producem curent electric. Și aici povestea pornește cu o stație de electroliză care poate să obțină hidrogen verde din apa de proces”, își descrie Andrei proiectul cu care vrea să facă istorie.

Andrei a explicat în ce constă și cum funcționează proiectul său, unul în care elementul liant este hidrogenul verde, tranformat, în urma unor procedee, în curent electric.

„Acest hidrogen poate fi transformat electric prin folosirea unei pile de combustie. Hidrogenul devine curent electric prin tranferul său în pila de combustie și ce ne iese ca și deșeu, ca și rezid, este apă distilată, prietenoasă cu mediu și nu ai niciun fel de problemă în a o folosi pentru ce vrei tu. O poți folosi  și pentru mașina de călcat, în scopuri medicale sau pur și simplu să o arunci pe jos, deoarece nu face nimic rău naturii.

Foarte pe scurt. De la rafinărie luăm apa de proces, care în prezent era aruncată în emisar și făcea rău la mediu, o punem într-o stație de electroliză, scoatem hidrogen verde. Hidrogenul verde intră într-o pilă de combustie, iese curent electric, cade, adică elimină reziduu și iese apă distilată.

În felul ăsta, ce facem este că, unu la mână, apa de proces din rafinării, care nu era cel mai bun lucru pentru mediu, este folosită și o scoatem din circuitul apelor naturale. Doi la mână, în loc să mai folosim grupuri electrogene sau tot felul de motoare pe diesel ca să producem curentul electric, folosim hidrogen și suntem neutri din punct de vedere climatic. Despre asta este vorba în proiect”, a explicat Andrei Dulgheru, în interviul pentru Gândul.

Andrei recunoaște că proiectul său este fezabil din punct de vedere tehnic, doar că se lovește de anumite provocări pe care vrea să le îmbunătățească, pentru a-l face performant și sigur.

Studentul care revoluționează industria energiei recunoaște că își dorește să acumuleze cât mai multe informații, pentru a face cu adevărat performanță în domeniul său.

Este conștient că, deși acest domeniu nu este încă unul „bătătorit” în țara noastră, fiind la început de drum, sunt șanse mari ca el să prindă contur într-un viitor apropiat. Până atunci, așteaptă cu răbdare și se pregătește să devină printre cei mai buni în domeniul energiei, unul care poate revoluționa situația economică a unei țări.

„Momentan, vreau să acumulez cât mai multe informații în acest domeniu, pentru că proiectul în sine este destul de scump. Adică, o stație de electroliză costă în jurul sumei de 1.000.000 de euro. Mai ai nevoie și de un parc de panouri fotovoltaice ca să alimentezi acea stație de electroliză. Pilele de combustie pot avea și ele un cost destul de mare. Deci, la momentul de față, vorbim de un proiect care se folosește de niște dispozitive-pionier, de niște dispozitive de-abia apărute pe piață și evident că nu mi-l imaginez implementat mâine.

Evident că probabilitatea proiectului de a fi implementat în mod real este contingentă pe cum va evolua piața hidrogenului în general. Va continua Uniunea Europeană să ne pună la dispoziție fonduri europene și programe de tip PNRR pentru hidrogen? În cazul ăsta cresc șansele. Vor continua cercetările în domeniul pilelor de combustie, care în momentul de față sunt pionierizate de Israel și de China?

Din ce văd, da, deci automat performanța lor va crește. Vor apărea pe piață mai mulți oameni, prețurile vor scădea și automat, în viitor, lucrurile vor putea deveni mult mai ușor aplicabile pentru un agent economic care dorește să își reducă poluarea. Momentan, companiile petroliere își reduc poluarea prin alte metode, nu atât de eficiente în numere, dar mult mai ieftine. Spre exemplu, la finalul zilei, economia merge pe ideea de a face bani. Eu văd chestia asta ca un proiect pe termen lung”, mărturisește studentul.

Andrei Dulgheru susține cu optimism că există, în acest moment, un trend la nivel european pe tot ce înseamnă hidrogen, fiind conștient că lumea cercetează foarte mult, pentru că hidrogenul, față de celelalte forme de energie, vine cu un avantaj foarte mare.

Deși recunoaște că România investește foarte puțin comparativ cu celelalte țări în educație și cercetare, Andrei spune că el are încredere în sistemul de învățământ românesc, pe care-l consideră performant și capabil să producă oameni care au un cuvânt de spus în domeniile-cheie de pe piața internațională.

„Eu pot să produc hidrogen și pot să folosesc hidrogen pentru a obține curent electric și dacă nu e soare afară, și dacă nu bate vântul, și dacă nu sunt propice condițiile de mediu. Hidrogenul este energia viitorului, deoarece te poți folosi de infrastructura deja existentă ca să-l miști din stânga în dreapta, nu mai trebuie să construiești alt tip de infrastructură și automat e o tranziție, nu o schimbare.

Sunt foarte optimist în dezvoltarea hidrogenului și sper ca prin munca pe care o fac să dau acest optimism și altor oameni din jur. Legat de cercetare, în România nu se investește cât ar trebui, așa cum nici în educație nu se investește cât ar trebui. Foarte puțin din PIB se duce la educație și asta este dezamăgitor, dacă ne comparăm cu alte țări din Europa. Doar că avem oameni capabili, avem profesori capabili. Cred că învățământul românesc – știu că declarația mea va stârni controverse – așa cum este el, de-l înjură toți, este foarte performant.

Adică, da, este mai mult de învățat și se axează mai mult pe memorat și lucruri de genul acesta, însă de asta, în foarte multe domenii, românii domină oarecum piața. Cred că avem un sistem de învățământ bun pentru a forma vârfuri, destul de slab pentru a forma partea de mijloc. Cred că suntem încă un sistem de învățământ care funcționează la extreme. Per total, se poate face performanță in România, avem cadre didactice bune, avem universități bune, totul depinde și de tine ca persoană.

Pe pătrățica asta cu hidrogenul, zic că stăm destul de bine. Evident, nu compar România cu Israel, nu compar cu China, nu compar cu țări care într-un fel au făcut pionierat în domeniu. Spun doar că se întâmplă mișcări în această direcție și sunt oarecum optimist și mândru pentru mijloacele pe care noi le avem în România. Cred că performăm mai bine decât stăm pe fonduri. Suntem foarte buni pe return investment, adică ne dai puțin și îți dăm mult. Și asta e o caracteristică a cercetării în România”, a mai spus Andrei Dulgheru.

Proiectul „HydroShift” – pentru care Andrei a obținut medalia de aur în Indonezia, unde a concurat cu peste 600 de invenții din țări cu tradiție în cercetare, precum SUA, Coreea de Sud sau Turcia – a fost remarcat pentru potențialul său de a schimba fundamental modul în care industria energetică abordează sustenabilitatea.

„Acest premiu a fost obținut în Indonezia, în 2023. Motivul pentru care a ieșit la suprafață tocmai acum a fost că, datorită rezultatelor mele, am avut onoarea de a fi selectat ca unul dintre cei 100 de tineri pentru dezvoltarea României de către Fundația Dan Voiculescu. Selecția pentru acest premiu s-a făcut în baza mai multor rezultate.

Practic, în selecția mea, în nominalizarea mea au fost considerate mai multe premii, mai multe articole și mai multe rezultate pe care eu le-am obținut la concursuri în domeniul energiei și nu numai. Totuși, acest proiect rămâne cel mai important datorită faptului că el a fost proiectul care mi-a adus aurul la o competiție internațională în Indonezia”, mărturisește medaliatul internațional cu aur.

La doar 23 de ani, Andrei Dulgheru are un palmares impresionant. Pentru aceste realizări, Andrei a fost nominalizat de rectorul Universității Petrol-Gaze din Ploiești, conf. univ. dr. ing. Alin Diniță, în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României” a Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, care promovează tinerii cu potențial real de a dezvolta țara.

Model de perseverență și inovație, Andrei Oprișescu Dulgheru este dovada vie că tinerii români pot contribui activ la transformarea și dezvoltarea reală a României.

Campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României 2025” este o inițiativă a Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, prin care își propune să identifice și să promoveze tineri cu realizări remarcabile în domenii precum știință, artă, sport sau inovație.

Campania își propune să aducă în prim-plan poveștile și realizările celor mai remarcabili copii și tineri din România, care, prin pasiunea, dedicarea și talentul lor, au reușit să se facă remarcați la nivel național și internațional.

Fie că vorbim despre excelență academică, performanțe artistice, implicare socială sau inovație în diverse domenii, acești tineri sunt adevărați ambasadori ai potențialului extraordinar al României.

În catalogul excelenței românești vor fi incluși olimpici internaționali, câștigători ai concursurilor internaționale și naționale (medalii de aur, argint și bronz). Campania va prezenta modele de inspirație, ilustrând cu mândrie diversitatea talentelor din întreaga țară.

CITIȚI ȘI:

Geniul matematicii din România, admis la o prestigioasă facultate din SUA. Ce spune despre olimpiada națională vs. internațională

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul …

vezi toate
articolele
Preluat de la: Timpul.md