Cei doi șefi de stat au avut o convorbire telefonică îndelungată marți. Însă relatările oficiale ale SUA și Rusiei sunt departe de a fi identice, scrie Le Figaro, citat de mariustuca.ro.

Cuprins:

Același apel telefonic, marți, 18 martie, după-amiază, între Vladimir Putin și Donald Trump. Dar două comunicate publicate câteva ore mai târziu, unul de Casa Albă și celălalt de Kremlin. Absența unui comunicat comun nu este deloc surprinzătoare, însă atât diferențele, cât și asemănările dintre cele două texte oferă informații prețioase despre stadiul incipient al negocierilor privind războiul din Ucraina și nu numai. Explicații, punct cu punct.

4 paragrafe versus 13
În ambele cazuri, tonul general este amabil, deși în comunicatul rusesc se observă formule de politețe mai accentuate. „Vladimir Putin și-a exprimat recunoștința față de Donald Trump pentru dorința sa de a contribui la atingerea obiectivului nobil de a pune capăt ostilităților și pierderilor de vieți omenești”, notează Kremlinul. De partea americană, tonul este mai impersonal. Textul Casei Albe este, de altfel, foarte scurt: doar patru paragrafe. În schimb, cel al Kremlinului numără treisprezece.

Încetarea focului pentru 30 de zile
Washingtonul vorbește despre o „încetare a focului”, considerată o „necesitate”, încă din prima frază. În schimb, în comunicatul rusesc, expresia apare abia în al treilea paragraf: „da-ul, dar” rostit săptămâna trecută de Vladimir Putin este redus, de altfel, la un simplu „dar”. „În contextul inițiativei președintelui american de a institui o încetare a focului de 30 de zile, partea rusă a subliniat o serie de puncte importante…”, se arată în text. Totuși, Vladimir Putin „și-a confirmat angajamentul față de o soluționare pașnică a conflictului” – ceea ce nu înseamnă neapărat „încetarea focului”.

Infrastructură și energie
În schimb, americanii și rușii par să fie de acord în privința unui armistițiu specific pentru infrastructura energetică. „Liderii au convenit că drumul spre pace va începe cu o încetare a focului în ceea ce privește energia și infrastructura”, anunță Casa Albă. Kremlinul este și mai precis: „În timpul conversației, Donald Trump a propus ca părțile aflate în conflict să se abțină reciproc de la atacarea infrastructurii energetice timp de 30 de zile. Vladimir Putin a răspuns pozitiv la această inițiativă și a dat imediat armatei ruse ordinul corespunzător”. Cu alte cuvinte, aplicarea acestui armistițiu ar fi imediată. Dar ce spun ucrainenii?

Navigația în Marea Neagră

Există, de asemenea, un început de acord privind Marea Neagră, dar nu unul imediat – mai degrabă un preambul. Washingtonul menționează „negocieri tehnice privind implementarea unei încetări a focului în Marea Neagră”, la fel ca și pentru „o încetare completă a focului” și „o pace durabilă”. „Președintele rus a răspuns, de asemenea, într-un mod constructiv (și nu „pozitiv”, așa cum s-a exprimat în cazul infrastructurii energetice, un detaliu important de subliniat) la ideea lui Donald Trump de a implementa o inițiativă bine cunoscută privind securitatea navigației (și nu o „încetare a focului”, un alt detaliu esențial) în Marea Neagră. S-a convenit să fie demarate negocieri pentru a elabora în detaliu un astfel de acord”, explică comunicatul rus. Și aici, se poate observa că textul Kremlinului este mai lung…

Această problemă a energiei și a Mării Negre pare să fie unul dintre punctele în care discursurile rus și american converg cel mai mult. O concesie din partea Rusiei? Nu chiar… Pentru că, în timp ce forțele ruse lansează atacuri grele asupra infrastructurii energetice ucrainene, ucrainenii, la rândul lor, efectuează lovituri de drone asupra teritoriului rus – mai puțin puternice, dar precise și spectaculoase. Cât despre Marea Neagră, marina rusă a pierdut aproape 20% din nave și se află într-o situație dificilă în fața tacticilor de gherilă ale ucrainenilor. Prin urmare, Vladimir Putin nu pierde mare lucru, ba chiar ar putea câștiga: ar putea profita de acest timp pentru a-și reface stocurile de rachete și drone cu rază lungă de acțiune.

„Pace durabilă”

Un detaliu notabil este faptul că anumite formulări americane ar putea mulțumi Kremlinul: „Cei doi lideri au convenit să pună capăt conflictului printr-o pace durabilă (…) Acest conflict nu ar fi trebuit să înceapă niciodată și ar fi trebuit să se încheie de mult timp prin eforturi sincere și de bună-credință pentru pace”. Această frază poate fi interpretată în mai multe moduri… Pe de o parte, se poate considera o critică la adresa angajamentelor de securitate și politice neonorate de Rusia încă din Acordul de la Budapesta din 1994 (care consfințea suveranitatea Ucrainei). Totuși, este foarte probabil ca rușii să o citească ca pe o critică la adresa lui Volodîmîr Zelenski, a liderilor europeni și a fostului președinte Joe Biden, despre care s-ar sugera că ar fi „rigizi” și nu ar dori pacea – o idee pe care Donald Trump a exprimat-o de mai multe ori într-un limbaj mai puțin diplomatic.

Rușii pun această „pace durabilă” în centrul revendicărilor lor, subliniind, indirect, că „încetarea focului nu este ceea ce ne interesează” sau „nu ne grăbim”. Astfel, „președintele rus și-a exprimat dorința de a colabora cu partenerii americani pentru a explora în profunzime posibilele căi de a ajunge la un acord care ar trebui să fie cuprinzător, durabil și de lungă durată”, se arată în comunicatul Kremlinului. Și mai adaugă: „Desigur, trebuie luată în considerare necesitatea absolută de a elimina cauzele profunde ale crizei”, ceea ce, în limbajul diplomatic rusesc, înseamnă „respectarea intereselor legitime ale Rusiei în domeniul securității”.

Mobilizarea ucraineană și livrările de arme

Statele Unite rămân tăcute în ceea ce privește o revendicare exprimată clar de Rusia în vederea unei încetări complete a focului: „garanția unui control eficient al unui posibil acord de încetare a focului pe întreaga linie a frontului” și „necesitatea de a opri mobilizarea forțată în Ucraina și reînarmarea forțelor armate ucrainene”. De asemenea, rușii subliniază „încetarea completă a ajutorului militar străin și a furnizării de informații de către serviciile de informații occidentale către Kiev”, pe care o consideră „o condiție esențială pentru prevenirea escaladării conflictului”. Și aici, Washingtonul preferă să păstreze tăcerea.

Europa?

Nu căutați, cuvântul nu apare, nici în engleză, nici în rusă. „Liderii și-au confirmat intenția de a continua eforturile pentru a ajunge la o soluție privind Ucraina pe cale bilaterală”, scriu chiar rușii.

Dincolo de Ucraina: „Resetarea” relațiilor americano-ruse

Donald Trump o spune de mult timp: obiectivul său, dincolo de Ucraina, este de a restabili relațiile bune cu Rusia (având în vedere provocarea strategică chineză). Această intenție transpare și din comunicatul american: „Cei doi lideri au subliniat necesitatea îmbunătățirii relațiilor bilaterale dintre Rusia și Statele Unite”. Formularea apare atât la început, cât și la final în textul american. În schimb, în comunicatul rus, aceasta încheie declarația, după un început dedicat exclusiv Ucrainei: „A fost exprimat un interes reciproc pentru normalizarea relațiilor bilaterale”.
Rușii oferă și detalii practice: „Au fost discutate mai multe idei care vizează dezvoltarea unei cooperări reciproc avantajoase în sectorul economic și energetic”. Americanii menționează și ei acest aspect, dar cu o nuanță: „Când pacea va fi atinsă”…

Fără surprize, doar Rusia simte nevoia să reamintească faptul că tratează problemele strategice de la egal la egal cu SUA. Astfel, în comunicatul Kremlinului regăsim această frază: „în lumina responsabilității speciale a Rusiei și a Statelor Unite pentru asigurarea securității și stabilității mondiale”.

Orientul Mijlociu și problema nucleară

Discuțiile au mers dincolo de Ucraina, atingând și probleme legate de Orientul Mijlociu și de armele nucleare. „Cei doi lideri au discutat pe larg despre Orientul Mijlociu ca o regiune cu potențial de cooperare pentru prevenirea conflictelor viitoare”, menționează Casa Albă. Americanii adaugă în același paragraf dedicat Orientului Mijlociu „nevoia de a opri proliferarea armelor strategice”, fără a folosi explicit cuvântul „nuclear”. Totuși, oferă un exemplu concret: „Cei doi lideri împărtășesc ideea că Iranul nu trebuie să fie niciodată în poziția de a distruge Israelul”.

Rușii abordează problema invers. Ei menționează în mod explicit Marea Roșie (unde rebelii houthi din Yemen atacă navele americane, iar SUA răspund cu lovituri aeriene), dar cuvântul „Iran” nu apare. În schimb, „nuclear” este prezent în declarația rusă, cu obiectivul de a „stabili o cooperare privind problemele de neproliferare nucleară”.

Hochei

Cel mai surprinzător aspect este, fără îndoială, ideea organizării unor meciuri de hochei între Rusia și SUA, desfășurate în ambele țări. Donald Trump ar fi fost de acord, dar doar rușii menționează acest detaliu. Alături de judo, hocheiul este unul dintre sporturile preferate ale lui Vladimir Putin.

În urma acestui apel strategic, încă nu este clar cine a „marcat cele mai multe puncte”, dar diferențele dintre cele două comunicate sugerează că rușii nu au făcut concesii reale, ci doar l-au măgulit pe Donald Trump. Americanii, pe de altă parte, au făcut unele concesii vagi, dar rămân tăcuți asupra principalelor „puncte importante” pe care doar Kremlinul le menționează. O încetare completă a focului și, cu atât mai puțin, o pace durabilă sunt încă foarte departe de a deveni realitate.

Preluat de la: Timpul.md