„Nu am salariul unui ministru, al unui director ANRE, al președintelui CNPF sau al Guvernatorului BNM, însă veniturile mele, ale unui antreprenor micro și bunul simț îmi permit să nu pretind la compensații pentru energia electrică și agentul termic. Alături sunt foarte mulți oameni, care o duc mai greu.
Nu cunosc cine este autorul acestei idei năstrușnice privind alocarea compensațiilor egale pentru toate familiile la achitarea lunară a celor 110 KWT și a agentului ermic, dar este un absurd periculos de a egala oligarhii și pensionarii sub aspectul protecției sociale.
Uniunea Europeană prompt a venit cu un ajutor consistent fără precedent, în scopul depășirii crizei energetice, organizate de Moscova. Suntem obligați să utilizăm acest suport rațional și să-l acordăm, fie și diferențiat, anume acelor persoane, care au cea mai mare nevoie de el. Plus, este necesar să susținem maximal agricultura și unele industrii, astfel încât să evităm creșterea prețurilor, falimentul întreprinderilor și reducerea locurilor de muncă.
Domnilor guvernanți, limita prostiilor voastre demult este epuizată. UE face totul pentru a salva țara noastră de destabilizare într-un an electoral. Nu discreditați aceste eforturi prin incompetența voastră”, a scris Alexandr Slusari, pe rețele.
„O postare populistă a dvs. ca și multe altele. Clasa mijlocie, adică cea mai activă parte a populației, întotdeauna era dezavantajată în acest sistem de compensații. A venit timpul să primească și ei niște beneficii de pe urma impozitelor pe care le-au plătit în toți acești ani. Dvs vorbiți de câțiva oameni în cruce de la ANRE și BNM, dar nu menționați aprx. 250 mii de familii în plus care merită acest suport.
Dvs.veți avea posibilitatea să renunțați la compensații dacă doriți, ne vom asigura că va exista o astfel de opțiune”, a comentat Radu Marian.
„Radu, nu am nevoie de aprecierile tale. Pregătiți-vă de alegeri și de darea de seamă față de alegători câte reforme reale ați făcut. Cu populism încercați să vă ocupați voi acum și faceți risipă de bani europeni. Când vorbești de doi oameni în cruce, te referi la toți miniștrii, directori ANRE, ANRCETE, CNPF, sute de judecători, bancheri ect.? Impozite trebuie să plătească toți. Beneficiile în urma acestor impozite ar trebui să le creați voi în patru ani sub formă de justiție corectă, economie funcțională, securitate. Un mare beneficiu ar fi dacă erați mai pregătiți pentru această criză energetică, cu mai multe surse de producere a energiei electrice pe intern și cu negocieri cu UE, care ne-ar permite niște derogări la plata taxei de poluare, care ar micșora dublu prețul la energia electrică. Nu am nimic împotrivă că mai multe familii cu venituri medii de 30-40 mii lei lunar să beneficieze de compensații. Nu vorbesc de ele, dar cei, care au salarii de sute de mii de lei tot intră în categoria clasei mijlocii ? Eu consider că o să faceți risipă de bani europeni. Mai bine folosiți acești bani pentru cei mai săraci pensionari și pentru întreprinderi, care produc mărfuri de prima necesitate, făcând, totodată, cu ele o înțelegere privind menținerea prețurilor. Ați avut deja un precedent în 2022, când ați dat compensații, care au fost absorbite de inflația de 30%”, i-a răspuns Alexandr Slusari.
Guvernul Republicii Moldova va oferi, din pachetul de sprijin promis de UE, compensații la energie electrică pentru toate familiile din țară (fără excepție) până în decembrie 2025. Declarația a fost făcută de ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.
Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 250 de milioane de euro, inclusiv pentru a compensa tarifele înalte la gaz și energia electrică. La rândul său, malul stâng va primi 60 mil. euro, dar numai dacă va îndeplini anumite condiționalități. Anunțul a fost făcut astăzi, de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul conferinței comune cu Maia Sandu.
„Acest pachet cuprinzător va face sistemul dvs energetic rezilient și independent, acest lucru este cel mai important. După care, prin acești bani vom ajuta să compensați tarifele înalte, facturile mari pe malul drept. Facturile dvs vor fi mai scăzute. După care, vom crea un fond pentru familiile cele mai expuse, cele mai vulnerabile. Acest lucru va reprezenta un ajutor suplimentar de 20 milioane euro, duă care vom crea un fond pentru afacerile intense, încă 50 de milioane, și prijn intermediul planului de creștere vă vom ajuta să reformași sistemul energetic, pentru a deveni independenți. Este vorba despre un ajutor enorm, aceste pachete energetice reprezintă doar o parte din ajutorul oferit Moldovei”, a punctat Marta Kos.
La 27 ianuarie, premierul Dorin Recean anunța că Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un grant de 30 de milioane de euro, pentru achiziționarea volumelor de gaze naturale pentru primele 10 zile din luna februarie, ca MGRES să producă energie electrică pe care o va livra pe malul drept la costurile de până la criza energetică.
Totodată, premierul a comunicat că, Chișinăul oferă cu împrumut 3 milioane de metri cubi de gaze malului stâng al Nistrului.
Drept urmare, așa-zisele autorități din stânga Nistrului au „salutat intenția Uniunii Europene de a acorda un grant financiar de urgență regiunii în contextul crizei umanitare și energetice”. Totodată, responsabilii au „subliniat necesitatea desfășurării discuțiilor în cel mai scurt timp pentru a clarifica detaliile exacte ale propunerii menționate”.
Pe 29 ianuarie, „Moldovagaz” și „Tiraspoltransgaz” au semnat contractul de împrumut a 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru susținerea funcționalității sistemului de gaze de pe malul stâng al Nistrului.
Anterior, Tiraspolul a cerut pe datorie 3 milioane de metri cubi de gaz de la Chișinău, Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău urmând să examineze această solicitare, a anunțat Vadim Krasnoselski.
Deputatul BCS Grigore Novac acuză actuala guvernare că în loc să caute soluții pentru a evita o eventuală criză energetică în țară, atunci când aceasta încă nu s-a produs, „a lansat o retorică din domeniul fantasticului că suntem independenți din punct de vedere energetic”. „Toți își făceau cruce, mai ales cei din PAS, spuneau că în sfârșit am scăpat de Gazprom. Nu ne mai șantajează nimeni”,
De cealaltă parte, deputatul PAS Radu Marian declară că gazele rusești pentru regiunea transnistreană, pentru care moldovenii din estul Moldovei plătesc câte un leu metrul cub sunt ca „un drog de care trebuie să scăpăm”. Tot el, însă, insistă că Gazprom „trebuie să livreze gaze naturale regiunii transnistrene, conform contractului încheiat”.
În decembrie 2024, Igor Dodon declara: „Dacă Maia Sandu nu vrea să negocieze cu Moscova, să meargă la Zelenski, sunt prieteni. Odată ce nu vom avea curent de la Cuciurgan, vor fi deconectări”.
Mai nou, Dodon a declarat că gaz pentru regiunea transnistreană s-a găsit, dar guvernarea de la Chișinău pune condiții pentru ca acesta să ajungă pe malul stâng al Nistrului: „Gazul poate să ajungă în Transnistria, dar cu tărăgănarea asta de 10 zile în care se bălbâie și Sandu și Recean, acolo oamenii îngheață”. Fostul șef de stat i-a adresat și o întrebare Maiei Sandu: „Dvs spuneți că sunteți în relații foarte bune cu Zelenski, mergeți, strigați Slava Ucraine, dar de ce nu-l rugați să permită volumele de gaz măcar pentru Moldova? Atunci și energia electrică va fi mai ieftină. Nu vrei să faceți acest lucru. Intenționat sau nu?”.
La 21 ianuarie, Ministerul Energiei anunța că Gazprom nu a făcut rezervări pe gazoductul transbalcanic pentru a transporta gaze în regiunea transnistreană nici pe februarie.
La 20 ianuarie, așa-zisul lider din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a declarat că Tiraspolul este gata să primească gaz prin intermediul companiei „Moldovagaz”.
Totodată, Vadim Krasnoselski a publicat scrisoarea „Tiraspoltransgaz” către „MoldovaGaz”, prin care informează că autoritățile din stânga Nistrului sunt gata să achiziționeze prin intermediul companiei gaz și să achite pentru furnizări, dar la care încă nu a parvenit niciun răspuns. Liderul de la Tiraspol s-a adresat președintei Maia Sandu și i-a cerut „să se țină de cuvânt”.
La rândul său, Maia Sandu a declarat că „MoldovaGaz s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng, iar Ucraina s-a oferit să livreze cărbune. Ambele oferte au fost refuzate, la fel cum nu sunt acceptate nici ajutoarele umanitare oferite de Guvern”. „Nu cred că vor accepta, pentru că în spatele regimului stă Kremlinul”, a mai adăugat șefa statului.
Anterior, Vadim Krasnoselski, a acuzat Chișinăul de blocarea furnizării de gaz către regiunea transnistreană. „Observăm o rezistență acerbă din partea oficialilor din Republica Moldova, cu scopul de a grava criza existentă”, a menționat acesta într-o postare pe rețele adresată președintei Maia Sandu.
Premierul Dorin Recean a declarat că a avut o discuție cu așa-zisul lider de la Tiraspol, după ce ultimul a venit de la Moscova. „Obiectivul meu era să temperez spiritele și să nu admitem excaladarea situației”, a menționat prim-ministrul.
Livrările de gaz rusesc în regiunea transnistreană vor fi reluate, în curând, a declarat Vadim Krasnoselski, în cadrul unui briefing organizat după vizita sa la Moscova.
Vadim Krasnoselski a zburat, prin Aeroportul Chișinău, la Moscova, în timp ce regiunea se confruntă cu o criză energetică, după ce gigantul rus Gazprom a oprit livrarile de gaze. În context, președinta Maia Sandu a precizat că „cunoaște” despre vizită, care este încă o dovadă că nu există „impedimente din partea Chișinăului de a găsi soluții pentru criza gazelor”.
Președinta Maia Sandu a efectuat pe 9 ianuarie o vizită de lucru în Zona de Securitate a Republicii Moldova, alături de prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. „S-a discutat despre probleme și soluții, iar una din ele ar fi ca Ucraina să livreze cărbuni pentru Centrala de la Cuciurgani, iar ei să achite cu energie. Chișinăul și Kievul vor discuta despre aceasta”, a menționat șefa statului, după vizită.
De cealaltă parte, localnicii din Copanca s-au arătat nemulțumiți de propunerile șefei statului de a plăti un tarif pentru curentul electric echivalent cu cel pe care îl plătesc cetățenii de pe malul drept și au aruncat mai multe replici în adresa oficialei. „În 4 ani nimic nu s-a făcut, chiar mai rău și mai rău”, „Lăsați-ne în pace cum am fost”, „La așa preț, pune-l lu’mă-ta!”, „Валите в свой Кишинёв”, „Ne vom încălzi cu tizic, dar nu vrem așa prețuri „europene””; au strigat oamenii prezenți la întrevederea cu Maia Sandu.
În regiunea din stânga Nistrului a fost instituită stare de urgență în economie, din cauza problemei livrării gazelor naturale în regiune. Decizia a fost anunțată de așa-zisul lider din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski.
Gazprom a oprit livrările de gaze către Moldova de la 1 ianuarie 2025 din cauza datoriilor, dar și după expirarea contractului de tranzit cu Ucraina.
Ex-ministrul Energiei, Victor Parlicov, a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.
Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.
Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.
Totodată, Parlicov a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.
Preluat de la: Unimedia.info