„Modificările Codului penal, intrate în vigoare în toamna anului trecut NU reduc severitatea pedepselor pentru corupție și NU scurtează termenii de prescripție. Ele sunt rezultatul unor consultări extinse, inclusiv cu participarea Procuraturii care în procesul de consultare nu a avut obiecții. Dimpotrivă, propunerile de ajustare a legislației pe care le-a propus și PA au fost acceptate, se regăsesc în aceste modificări, având ca scop eliminarea lacunelor legislative și aplicarea corectă și proporțională a legii. Legislația veche prezenta deficiențe care complicau aplicarea uniformă a legii, inclusiv pentru infracțiunile de corupție. În contextul unor informații publicate recent de Procuratura Anticorupție, care au dus în eroare opinia publică, vin cu clarificări.
Potrivit noii legi: 1) Atunci când coruperea pasivă este săvârșită în valoarea mitei de până la 5 000 de lei, ea se pedepsește cu închisoare de până la 3 ani 2) Dacă mita e peste 5000 lei, demnitarul de stat riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 7 ani. 3) Dacă suma mitei atinge proporții mari (20 de salarii medii pe economie), atunci riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 5 la 10 ani. 4) Iar dacă suma mitei ajunge la proporții deosebit de mari (40 de salarii medii pe economie), riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani. Totodată, cuantumul amenzilor care se aplică și cumulativ cu pedeapsa închisorii au fost majorate semnificativ.
Anterior, Codul penal conținea deficiențe structurale prin care genera dificultăți în aplicarea legii în cazul coruperii pasive comise de demnitari de stat. În practică, o faptă de corupere pasivă săvârșită de un demnitar de stat cu o mită de până la 5.000 lei era încadrată automat la alineatul (3), unde pedeapsa prevăzută era închisoarea de la 7 la 15 ani. Această practică era disproporționată în raport cu aceeași faptă comisă de un funcționar public, sancționată la alineatul (4) cu o pedeapsă non-privativă de libertate. Acum, noile reglementări stabilesc exact pedepsele pentru fiecare tip de infracțiune.
Analiza preliminară a datelor arată că doar în jur de 10-15 cauze au căzut sub incidența acestor modificări, în care valorile mitei erau între 2000 – 5000 lei ( recalificările fiind astfel proporționale cu noile pedepse), și unde subiecții de fapt sunt persoane publice, nu și demnitari, miniștri sau deputați. Deci, modificările legislative nu reduc pedepsele cu închisoarea raportat la gradul de pericol social și majorează amenzile; sunt ajustări necesare pentru a înlătura deficiențele practice recunoscute inclusiv de Procuratura Anticorupție.
Legat de termenii de prescripție, aceștia nu au fost reduși. Dimpotrivă, modificările au fost făcute în sensul întreruperii termenului de prescripție de tragere la răspundere odată cu sesizarea instanței de judecată, pentru a se evita ocolirea aplicării răspunderii penale. Totodată a fost majorată durata termenului de prescripție de tragere la răspundere penală pentru infracțiunile ușoare de la 2 la 3 ani.
Modificările aduse la Codul penal sunt rezultatul unui proces amplu, început în 2022, care a implicat procurori, judecători, avocați și experți, inclusiv reprezentanți ai Procuraturii Anticorupție; consultări publice și discuții pe platforme parlamentare. Toate propunerile Procuraturii au fost analizate, iar modificările finale au fost agreate prealabil în comun și pe platforma parlamentară, înainte de intrarea în vigoare”, precizează ministra Justiției.
Recent, Procuratura Anticorupție a raportat că „în anul 2024, valoarea confiscărilor dispuse de judecători în cauzele expediate în judecată de PA a atins 74.597.226 MDL, o creștere de 600% față de anul precedent și o sumă mai mare decât suma totală pentru ultimii 4 ani.
Rata achitării în cauzele Procuraturii Anticorupție a scăzut față de anul precedent, ceea ce denotă o calitate mai înaltă a dosarelor trimise în judecată. Peste 100 din sentințele pronunțate în 2024 au fost în cauze penale recente, trimise în judecată de Procuratura Anticorupție în 2022 (37 cauze), 2023 (51 cauze) și 2024 (19 cauze).
În 2024, au crescut semnificativ soluții de încetare a cauzelor penale, în mare parte din cauza intervenirii termenului de prescripție (94 persoane în 2024, comparativ cu 39 persoane în 2023 și 58 persoane în 2022). În așa cazuri, persoana este recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii, dar liberată de executarea pedepsii din motiv că a expirat termenul stabilit de lege pentru atragerea la răspundere penală. Însă, acest fapt este un temei de nereabilitare a persoanei și nu este absolvită de răspunderea civilă și confiscare.
Creșterea numărului de sentințe de încetare pe motivul expirării termenului de prescripție este cauzată în proporție substanțială de modificările legislative înaintate de Ministerul Justiției și votate în Parlament, în vigoare din septembrie 2024, ce au redus pedeapsa pentru unele fapte de corupție și respectiv au redus termenul de prescripție”, precizează PA.
Preluat de la: Unimedia.info