– Domnule Vodă, dacă eu consum 111 kW/h, plătesc pe toți 111 cu 4 lei?
– Să nu trecem la absurd, sistemul actual nu vrea să facă risipă. De exemplu, să merg pe scenariul dsv absurd.
– Cum adică absurd, ce este absurd aici? Stați un pic, dacă eu consum 111 kW/h, cât plătesc în factură?
– Vă explic, dacă cetățeanul pornește toate dispozitivele și este în categoria de cetățean vulnerabil și are un consum mult mai mare, atunci statul nu trebuie să acopere tot consumul.
– Domnule Vodă, 111 kW/h, caz concret sau 112, 113.
– Se acoperă 110, cei care sunt compensați. Am avut fix așa cu gazul, dacă vă amintiți.
– Dar dacă eu consum 500 kW/h, tot primii 110 îmi sunt compesați și restul nu?
– Depinde de gradul dvs de vulnerabilitate.
– Deci, dacă sunt la cel mai mare grad de vulnerabilitate, primii 110 kW/h rămân la prețul de 2,34 lei, restul la 4 lei.
– Exact, dar încercați să numiți în Europa care implementează un program atât de mare la scară națională.
– România nu s-a complicat deloc așa de mult cum ne-am complicat noi. S-au plafonat prețurile”.
Agenția Națională pentru Reglementare Energetică a apobat prețuri mai mari la curent electric. Astfel, tariful pentru energia electrică, furnizată de „Premier Energy” a ajuns la 4 lei și 10 bani (fără TVA) pentru kw/h.Tariful pentru energia electrică furnizată de „FEE Nord” a fost majorat cu 65% și constituie 4 lei și 68 de bani (fără TVA) pentru kw/h.
Premier Energy, Red Nord și FEE-Nord au solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică majorarea tarifelor la energia electrică.
„Solicitarea de ajustare a prețurilor la energia electrică furnizată se datorează în cea mai mare parte creșterii exponențiale a costurilor de procurare a energiei electrice din diferite surse, în baza contractului semnat cu S.A. Energocom”. Este explicația furnizorului Premier Energy privind creșterea tarifelor la energie electrică.
Liderul PSRM, Igor Dodon, consideră că „Guvernul Maiei Sandu poartă resposabilitate pentru criza energetică din țară”. „Da, actuala guvernare poate să dea vina pe orișicare, pe ruși, pe ucraineni, pe extratereștri, dar ea se face vinovată că am ajuns în această situație”, a declarat fostul șef de stat.
Pe data de 30 decembrie, președinta Maia Sandu a purtat discuții pe criza energetică, cu premierul Dorin Recean, speakerul Igor Grosu și vicepremierul Oleg Serebrian. „Împreună cu partenerii de dezvoltare vom acorda ajutor umanitar cetățenilor noștri de pe malul stâng”, a menționat șefa statului.
Gazprom a oprit livrările de gaze către Moldova de la 1 ianuarie 2025 din cauza datoriilor, anunță compania.
Pe data de 17 decembrie, Ministerul Energiei a anunțat că gigantul rus Gazprom nu a făcut rezervări de capacitate de transport pentru luna ianuarie 2025, pentru Republica Moldova.
Parlamentul a aprobat pe data de 13 decembrie instituirea stării de urgență, în sectorul energetic, pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 16 decembrie 2024.
La 5 decembrie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, a șefului Energocom, Victor Bînzari, și a lui Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori la Moldovagaz.
Totodată, Recean a declarat că va prelua portofoliul de ministru al Energiei: „Până la identificarea unui nou ministru al energiei, anume eu voi prelua portofoliul de ministru al Energiei și voi coordona gestionarea acestui sector important al țării”.
Victor Parlicov a venit cu o reacție după ce premierul i-a solicitat demisia și i-a preluat portofoliul de la Ministerul Energiei: „Nu au încredere și nu au nevoie de mine – plec, care este problema?!”.
Anterior, Victor Parlicov a explicat în ce mod s-a ajuns la solicitarea de majorare a tarifului la gaz din partea Moldovagaz, după ce în septembrie, premierul Dorin Recean dădea asigurări populației că în noul sezon de încălzire, moldovenii nu vor plăti tarife mai mari la gaz și la electricitate.
Parlamentul a organizat pe data de 3 decembrie ședință publică privind majorarea tarifului la gazele naturale și impactul acesteia asupra consumatorilor și economiei naționale, organizată de Comisia economie, buget și finanțe.
Președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a informat că 80% din volumele necesare de gaze pentru sezonul de iarnă, sunt asigurate. „Lunile decembrie și ianuarie sunt total acoperite”.
Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.
În noiembrie, Victor Parlicov a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.
Revenit în Moldova, Parlicov a prezentat detalii despre întâlnirea pe care a avut-o cu președintele Gazprom, Alexei Miller, la Sankt Petersburg.
Victor Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.
Totodată, fostul ministrul Energiei a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.
Preluat de la: Unimedia.info