Vaccinarea este cea mai eficientă apărare împotriva variolei maimuței, a subliniat virusologul Miklós Rusvai, după ce Uniunea Europeană și statele sale membre au anunțat că vor dona 580.000 de doze de vaccin statelor africane afectate pentru a se apăra de variola maimuței, anuță infostar.hu, potrivit Rador Radio România. Potrivit virologului, nu se aşteaptă ca acest virus să se răspândească epidemic pretutindeni în Europa, inclusiv în Ungaria, însă vor fi, cu siguranţă, cazuri importate. Împotriva variolei maimuței se poate proteja doar cu vaccinuri, nu există medicamente pentru combaterea acestui virus, se poate preveni doar prin vaccinări, a explicat Miklós Rusvai. Cercetătorul a mai subliniat că ar trebui protejate acele zone unde epidemia face şi în prezent victime foarte grele, deoarece astfel ar putea fi prevenită eventuala răspândire în alte țări. Un pas important în acest sens a fost acela că Organizația Mondială a Sănătății – OMS a clasificat creșterea numărului de cazuri de variola maimuței drept o urgență epidemiologică, deoarece transporturile de vaccinuri pot fi oferite doar dacă acest pericol există. Sunt 48.000 de cazuri suspecte în peste 19 țări africane și au murit peste o mie de oameni, dar este posibil ca aceste cifre să crească. Potrivit lui Miklós Rusvai, există două obstacole pentru suprimarea răspândirii bolii prin vaccinări. Una este că vaccinul este scump, astfel că oferta de până acum este insuficientă, deoarece în regiunea afectată, în Africa Centrală, trăiesc sute de milioane de oameni. O altă dificultate este că vaccinul trebuie livrat și la țintă, însă, în aceste ţări sunt frecvente războaiele civile, iar activitatea puterii centrale se limitează doar la anumite zone ale țării. “În plus, corupția este foarte puternică, vaccinul dat gratuit este adesea vândut pentru bani și astfel devine inaccesibil comunităților aflate în cele mai grele situaţii, adesea tribale”, a adăugat Miklós Rusvai. Potrivit cercetătorului, din acest motiv nu se poate decât spera că vaccinarea va fi eficientă, iar epidemia va fi suprimată, deoarece anul acesta numărul cazurilor a crescut enorm față de anii precedenți, şi este o îngrijorare reale faptul că aceasta este acum o versiune mai gravă a variolei maimuței. Miklós Rusvai a amintit că în 2022, variola maimuței a apărut deja pe toate cele cinci continente, dar a fost doar un avertisment, pentru că varianta blândă se răspândea, variantă în urma căreia s-au înregistrat 200 de decese din 100.000 de cazuri, ceea ce înseamnă o rată a mortalității de 0,02 la sută. În schimb, versiunea actuală poate duce la o rată a mortalității de până la zece procente. “Epidemia de acum doi ani a fost bună pentru a atrage atenția medicilor, în special dermatologilor, asupra acestei boli de pe toate continentele. Medicii sunt pregătiți, am avut și noi 80 de cazuri în urmă cu doi ani, și medicii noștri sunt pregătiți”, a spus Miklós Rusvai, care a semnalat că este, de asemenea, important ca oamenii să fie deja conștienți de pericol atunci când călătoresc în regiunea Africii Centrale. Expertul nu consideră justificat ca țările europene să întroducă închiderea frontierelor, deoarece până acum în Europa au existat două cazuri de tipul specific de variola maimuței, care provoacă o boală mai gravă: unul în Suedia și unul în Germania, dar toate au fost cazuri importate. Dificultatea constă în recunoașterea, deoarece trec chiar şi două săptămâni până la apariția simptomelor caracteristice, iar pacientul poate fi infectat până atunci, dar dacă simptomele s-au dezvoltat deja, sunt foarte caracteristice, astfel încât autoritățile pot începe urmărirea contactelor și vaccinarea cunoştinţelor şi rudelor care au intrat în contact cu persoana infectată. “Infecțiile locale, cumulative, pot apărea în cadrul unei familii sau comunități, dar nu cred că va exista un număr mare de cazuri aici, în Europa”, a spus Miklós Rusvai. Specialistul a mai explicat că boala se transmite doar de la persoană la persoană, prin contact personal apropiat, în primul rând între membrii familiei, de exemplu, prin folosirea acelaşi prosop, aceeaşi lenjerii de pat sau a tacâmurilor, sau contactul sexual.

“Contagiozitatea acestui virus este foarte scăzută, nu este vorba că cineva strănută în tramvai, ca în cazul Covid-ului sau al gripei, şi se infectează mai multe persoane. Presupune contactul fizic apropiat, personal, iar boala este răspândită în principal de lichidul care se scurge din leziuni, a explicat Miklós Rusvai, care a vorbit și despre modificările pe piele: acestea sunt inițial pete roșii de mărimea unui bob de mazăre, care ulterior se transformă în noduli, cu proeminențe dure, iar apoi în umflături pline cu lichid purulent. Simptomele inițiale nu sunt tipice – dureri de cap şi musculare, febră, dureri articulare – dar boala poate fi recunoscută clar după apariția modificărilor pielii.

Preluat de la: Timpul.md