România va primi aprobarea pentru a finanţa, din Fondul pentru modernizare, cu 361 milioane de euro, modernizarea a încă trei CET-uri, respectiv CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti, a declarat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.”Din Fondul pentru Modernizare, urmează să aflaţi în foarte scurt timp, pentru că în 22 octombrie este Comitetul Statelor Membre şi România va primi aprobarea pentru a finanţa cu 361 de milioane de euro modernizarea a încă trei CET-uri, probabil cele mai importante. Mă refer la CET Sud, CET Progresu şi CET Grozăveşti. Cu aceste investiţii, sistemul de termoficare din Bucureşti, cel puţin zona de producţie a agentului termic, va fi la cele mai noi standarde”, a spus ministrul, la o conferinţă pe teme de energie, organizată în cadrul Bucharest Leaders Summit: Reporting for Duty, conform AGERPRES.

Acesta a subliniat că România trebuie să îşi asume cu mai mult curaj rolul de lider în domeniu şi a menţionat că reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii au transmis că România are un record absolut în atragerea de bani europeni.”Cred că România trebuie să-şi asume cu mai mult curaj rolul de lider. Prea mulţi ani am stat cu capul plecat, fără să ne punem în valoare oamenii, fără să ne punem în valoare resursele, fără să ne punem valoare companiile şi mediul academic. În sectorul energetic chiar nu avem niciun fel de motiv să fim excesivi de modeşti. În ultimul an şi trei luni, în mandatul meu de ministru, noi am reuşit să atragem undeva la 13 miliarde de euro bani nerambursabili. Acesta este bilanţul nostru. Chiar ieri (marţi n.r), la Luxemburg, la Consiliul de miniştri, într-o întâlnire cu reprezentanţii Băncii Europene de Investiţii, cea care gestionează Fondul pentru Modernizare, ne-au spus că România are record absolut. Deci, într-un an şi trei luni, 5 miliarde de euro, bani nerambursabili, bani care nu sunt pe deficit, bani care sunt pentru investiţii. Şi o parte din aceste investiţii deja lucrează”, a precizat Burduja. Acesta a reiterat că pentru operatorii de distribuţie, pentru modernizarea reţelei, s-au alocat aproape 1,2 miliarde de euro, iar pentru reţeaua de transport, pentru liniile de înaltă tensiune, circa jumătate de miliard de euro. “Toate acestea facilitează tranziţia energetică a României. În plus, foarte mulţi bani, miliarde de euro pentru producţie, pentru că 30 de ani, mai bine 30 de ani, România nu a investit în mari capacităţi de producţie. Cred că ştim cu toţii acest lucru, drept care, într-un an cum este 2024, suntem categoric dependenţi de importuri de energie electrică. Anul trecut a fost mai bine, am avut apă, am avut vânt, am avut probabil mai puţine perioade de indisponibilitate la Unitatea 1 de la Cernavodă şi am fost net exportatori, după mulţi ani. Anul acesta, din păcate, nu suntem în aceeaşi situaţie. A fost un an secetos, deci am ajuns la mâna vremii şi a vremurilor, pentru că, repet, în 30 şi ceva de ani nu s-a investit. Cred că am mai spus-o, faţă de 89, astăzi avem jumătate din capacitatea de producţie în bandă, şi ceea ce cred că am reuşit să facem în ultima vreme este să recuperăm sau să începem să recuperăm timpul pierdut”, a mai spus Sebastian Burduja. Ministrul a trecut în revistă resursele de energie, menţionând gazele din Marea Neagră, care vor însemna, din 2027, dublarea producţiei naţionale, de la 9 – 10 miliarde de normal metri cubi spre 18-20 de miliarde de normal metri cubi. “Producătorul număr unu din Uniunea Europeană vom fi în 2027 şi vrem să dăm valoare adăugată acestui gaz. Cel mai simplu este s-o facem transformându-l în energie electrică. Deci avem în lucru 3.500 de megawaţi pentru grupuri pe gaz. Mă refer la centrala de la Mintia, un proiect în grafic, aşa cum este şi Neptun Deep, proiect de un miliard de euro, 1.700 MW. Va fi cea mai mare din Uniunea Europeană, deja s-au livrat turbinele. Este absolut fezabil să putem la finalul anului 2026 să-l punem în funcţiune. Se lucrează şi la magistrala de gaz. Avem cea de la Işalniţa, iarăşi destul de mare, 800 şi ceva de megawaţi, cea de la Turceni 400 şi ceva de megawaţi, plus modernizarea CET-urilor importante din Constanţa, Craiova, 300 de megawaţi, Arad şi Râmnicu Vâlcea”, a explicat şeful de la Energie. În plus, a adăugat el, vom avea undeva la 10.000 de megawaţi solar şi eolian, respectiv din PNRR, contracte semnate, proiecte în implementare undeva la 1.800 de megawaţi, din Fondul pentru modernizare, apeluri lansate/închise, sunt în evaluare încă pe atât, schema contractelor pentru diferenţă încă 5.000 de megawaţi, 1.500 anul acesta şi 3.500 anul viitor etc. La acestea se adaugă şi programul nuclear, care înseamnă 2.200 de MW, două reactoare la Cernavodă, retehnologizarea unităţii unu şi reactoare modulare de mici dimensiuni. “Făcând un calcul, dacă astăzi, pe hârtie, România are undeva la 19.000 de megawaţi, dar din care într-o zi mai mult de 9.000 de megawaţi energie activă nu putem să producem şi asta doar când ne ajută vântul şi celelalte astre se aliniază, înseamnă că în următorii trei-cinci ani vom putea să contăm aproape pe încă atât capacitatea pentru sistemul energetic naţional”, a spus ministrul. Totodată, Burduja a mai afirmat că se lucrează şi la interconexiuni, temă abordată şi în Consiliul miniştrilor de marţi. “România are o capacitate de interconexiune de 3.500 de megawaţi cu absolut toate statele vecine, nouă linii, şi lucrăm la încă nouă, dintre care două sunt cu Ucraina şi două cu Republica Moldova. Alte state, pe care le-am numit şi în trecut, bineînţeles Austria, Slovacia, nu sunt interconectate, două state ale Uniunii Europene care aleg să nu se interconecteze. Şi atunci sigur că energia mai ieftină produsă în vestul Europei în anumite zile, în anumite condiţii nu ajunge până la noi. (…) Dar şi aici, prin faptul că noi nu vom mai depinde de ceilalţi, în trei-cinci ani de zile, mai degrabă ceilalţi vor depinde de noi şi, dacă ei nu-şi vor rezolva aceste interconexiuni, s-ar putea ca mâine-poimâine, peste câţiva ani de zile, să regrete faptul că nu pot să aibă acces la o energie mai ieftină din România, exportată către restul Europei”, a punctat Sebastian Burduja. Evenimentul “Bucharest Leaders’ Summit: Reporting for Duty”, se desfăşoară în perioada 7-31 octombrie şi este organizat de Grupul de Presă MediaUno, împreună cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, Asociaţia MediaUno şi Institutul Naţional de Statistică.

Preluat de la: Timpul.md