Autorul excepției susține că norma contestată omite să reglementeze cazurile și modul de indexare a pensiei de întreținere stabilită sub forma unei sume fixe. Lipsa acestui mecanism de indexare a pensiei reprezintă o ingerință gravă în drepturile copilului. Prin urmare, indexarea pensiei de întreținere reprezintă o garanție financiară oferită copilului față de diminuarea valorii pensiei stabilite din cauza unei inflații persistente. În acest caz, pensia stabilită printr-o hotărîre judecătorească devine ineficientă și nu-și realizează scopul inițial, tra
În această cauză, Curtea a observat că Codul familiei reglementează obligația părinților de a-și întreține copiii. Astfel, articolul 75 stabilește cuantumul pensiei de întreținere încasate pentru copilul minor. Totuși, în cazurile în care părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri în care, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri este imposibilă, dificilă sau lezează în mod substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere sub forma unei sume fixe plătite lunar sau, concomitent, sub forma unei sume fixe și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri. În acest caz, Codul familiei prevede la articolul 108 că pensia de întreținere, stabilită de instanța judecătorească sub forma unei sume fixe, se indexează în cazurile și în modul stabilit de lege.
Din analiza sistemică a legislației, Curtea a observat că legea nu reglementează cazurile și modul de indexare a pensiei de întreținere a copilului minor stabilită printr-o hotărîre judecătorească în sumă fixă. În consecință, Curtea a considerat necesar să analizeze și să stabilească dacă omisiunea legislativă de a reglementa un mecanism de indexare a pensiei de întreținere reprezintă o încălcare a dreptului fundamental al copilului de a beneficia de întreținere din partea părinților, drept garantat de articolul 48 din Constituție.
Curtea a reținut că, potrivit articolului 76 din Codul familiei, în cazurile în care părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere sub forma unei sume fixe plătite lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă. Totodată, potrivit articolului 108 din Codul familiei, pensia de întreținere a copilului minor, stabilită de instanța judecătorească sub forma unei sume fixe, se indexează în cazurile și în modul stabilit de lege.
Curtea a reținut că scopul legii constă în ocrotirea drepturilor copiilor în situația în care părinții locuiesc separat, iar scopul indexării stabilite de articolul 108 din Codul familiei reprezintă o actualizare periodică a mărimii pensiilor de întreținere stabilite de instanța de judecată care să corespundă cerințelor și realităților economice.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a notat că prevederile care reglementează mecanismul de indexare a pensiei urmăresc să asigure majorarea valorii pensiei în funcție de dinamica prețurilor la produsele și serviciile de bază. Indexarea pensiei îi oferă persoanei protecție față de riscul devalorizării în timp a banilor și față de fluctuațiile economice care ar putea să influențeze nivelul său de trai.
Așadar, Curtea a menționat că, în prezent, nu există un cadru legal care să reglementeze modul de indexare a pensiilor pentru întreținerea copiilor stabilite printr-o hotărîre judecătorească sub forma unei sume fixe. Această omisiune de reglementare face ca pensia de întreținere a copilului minor în sumă fixă să rămînă aceeași, iar peste ani, valoarea acesteia să nu corespundă realităților economice și cerințelor de întreținere a copiilor.
Totodată, Curtea observă că lipsa acestui mecanism de indexare ar suprasolicita și mai mult agenda instanțelor judecătorești cu cereri de chemare în judecată pentru modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor, în situația în care există deja o hotărîre judecătorească cu privire la încasarea pensiei de întreținere. De asemenea, inițierea unei noi proceduri presupune timp și cheltuieli financiare suplimentare (de exemplu: onorariul unui avocat, cheltuieli legate de judecată etc.) pentru părintele care depune o astfel de cerere.
Așadar, Curtea a constat că legislatorul nu a ponderat în mod suficient interesul superior al copilului de a beneficia de întreținere adecvată din partea părinților, fapt care contravine condiției echilibrului corect impus de articolul 54 alin. (2) din Constituție.
Prin urmare, Curtea a conchis că omisiunea legislativă dedusă din articolul 108 din Codul familiei contravine articolului 48 coroborat cu articolele 4 și 23 din Constituție în partea în care nu reglementează un mecanism de indexare a pensiei de întreținere pentru copilul minor stabilită sub forma unei sume fixe.
Avînd în vedere că inflația erodează valoarea pensiei de întreținere stabilită într-o sumă fixă, subminînd în același timp scopul său, Curtea a reținut că pensia de întreținere pentru un copil minor stabilită în sumă fixă trebuie protejată de fluctuațiile monetare. Acest obiectiv poate fi realizat prin ajustarea pensiilor de întreținere la rata inflației sau la alte mecanisme care țin cont de evoluția prețurilor la produsele și serviciile de bază. Prin urmare, Curtea a menționat că nu poate înlocui legislativul în reglementarea unui mecanism de indexare a pensiilor de întreținere stabilite sub forma unei sume fixe și va emite o Adresă Parlamentului în vederea adoptării prevederilor legale în conformitate cu raționamentele prezentei hotărîri.
Totodată, pentru a evita o denegare a dreptății, Curtea a considerat că trebuie să stabilească o soluție provizorie. Astfel, la indexarea pensiei de întreținere a copilului minor stabilită în formă fixă, se va aplica mecanismul de indexare stabilit pentru pensiile din sistemul public reglementat de articolul 13 alin. (2) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, i.e., coeficientul de indexare stabilit anual prin hotărîre a Guvernului. De exemplu, conform Hotărîrii Guvernului nr. 148 din 22 martie din 2023, coeficientul de indexare începînd cu 1 aprilie 2023 a constituit 15%, iar potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 217 din 26 martie din 2024, coeficientul de indexare stabilit de la 1 aprilie 2024 a constituit 6 %.
Pornind de la cele menționate, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a declarat neconstituțională omisiunea legislativă dedusă din prevederile articolului 108 din Codul familiei de a reglementa un mecanism de indexare a pensiei de întreținere a copilului minor stabilită în sumă fixă.
Preluat de la: Noi.md